11. Ea va fi a preoților sfințiți, a fiilor lui Țadoc, cari au făcut slujba sfîntului Meu Locaș, cari nu s’au rătăcit ca Leviții, cînd se rătăceau copiii lui Israel.
12. Ea va fi a lor, ca parte prea sfîntă, luată din partea țării, care va fi osebită Domnului, lîngă hotarul Leviților.
13. Leviții vor avea, alăturea cu hotarul preoților, douăzeci și cinci de mii de coți în lung și zece mii în lat, douăzeci și cinci de mii în toată lungimea și zece mii în lățime.
14. Nu vor putea să vîndă nimic din ea nici să schimbe; și această pîrgă a țării nu va putea fi înstrăinată, căci este închinată Domnului.
15. Ceilalți cinci mii de coți însă, cari mai rămîn în lat înaintea celor douăzeci și cinci de mii, vor fi dați cetății ca loc obicinuit, pentru locuințe și pășune; și cetatea va fi la mijloc.
16. Iată-i măsurile: în spre miază noapte patru mii cinci sute de coți, în spre miazăzi patru mii cinci sute, în spre răsărit patru mii cinci sute, în spre apus patru mii cinci sute.
17. Cetatea va avea o împrejurime de două sute cincizeci de coți la miază noapte, două sute cincizeci la miazăzi, două sute cinci zeci la răsărit, și două sute cinci zeci la apus.
18. Rămășița din lungime, de lîngă partea sfîntă, zece mii la răsărit și zece mii la apus, alături de partea sfîntă, va da veniturile rînduite pentru întreținerea lucrătorilor cetății.
19. Lucrătorii cetății vor fi luați din toate semințiile lui Israel.
20. Toată partea sfîntă va fi de douăzeci și cinci de mii de coți în lung și douăzeci și cinci de mii în lat; și va alcătui un patrat împreună cu partea pe care o veți deosebi din ea ca moșie a cetății.
21. Partea care va rămînea va fi a domnitorului, de amîndouă laturile părții sfinte și moșiei cetății, în dreptul celor douăzeci și cinci de mii de coți ai părții sfinte lîngă hotarul de răsărit, și la apus în dreptul celor două zeci de mii de coți lîngă hotarul de apus, în dreptul părților semințiilor. Aceasta va fi partea domnitorului. Partea sfîntă însă și sfîntul Locaș al casei vor fi mijloc.
22. Astfel moșia Leviților și moșia cetății va fi în locul părții cuvenite domnitorului, în mijloc; adică ce va fi între hotarul lui Iuda și hotarul lui Beniamin va fi al domnitorului.
23. Iată celelalte seminții. Dela răsărit pînă la apus va fi partea lui Beniamin.