Capitolele

  1. 1
  2. 2
  3. 3
  4. 4
  5. 5
  6. 6
  7. 7
  8. 8
  9. 9
  10. 10
  11. 11
  12. 12
  13. 13
  14. 14
  15. 15
  16. 16
  17. 17
  18. 18
  19. 19
  20. 20
  21. 21
  22. 22
  23. 23
  24. 24
  25. 25
  26. 26
  27. 27
  28. 28
  29. 29
  30. 30
  31. 31
  32. 32
  33. 33
  34. 34
  35. 35
  36. 36
  37. 37
  38. 38
  39. 39
  40. 40
  41. 41
  42. 42
  43. 43
  44. 44
  45. 45
  46. 46
  47. 47
  48. 48

Vechiul Testament

Noul Testament

Ezechiel 46 Versiunea Dumitru Cornilescu (VDC)

1. Așa vorbește Domnul Dumnezeu: „Poarta curții dinlăuntru: dinspre răsărit, va rămînea închisă în cele șase zile de lucru; dar se va deschide în ziua Sabatului, și va fi deschisă și în ziua lunii noi.

2. Domnitorul va intra pe drumul care dă în tinda porții de afară, și va sta lîngă ușiorii porții. Apoi preoții vor aduce arderea lui de tot și jertfele lui de mulțămire. El se va închina pe pragul porții, apoi va ieși iarăș afară, și poarta nu se va închide pînă seara.

3. Poporul țării se va închina și el înaintea Domnului la intrarea acestei porți, în zilele de Sabat și la lunile noi.

4. Arderea de tot pe care o va aduce Domnului domnitorul, în ziua Sabatului, va fi de șase miei fără cusur și un berbece fără cusur;

5. iar darul lui de mîncare va fi o efă de berbece, și un dar de bună voie pentru miei, cu un hin de untdelemn de fiecare efă.

6. În ziua lunii noi, va da un vițel fără cusur, șase miei și un berbece, toți fără cusur.

7. Și darul lui de mîncare va fi de o efă pentru vițel, o efă pentru berbece, și cît va voi pentru miei, cu un hin de untdelemn de fiecare efă.

8. Cînd va intra domnitorul, va intra pe drumul din tinda porții, și va ieși pe acelaș drum.

9. Dar cînd va veni poporul țării înaintea Domnului, la sărbători, celce va intra pe poarta de miazănoapte, ca să se închine, va ieși pe poarta de miazăzi; iar celce va intra pe poarta de miazăzi, va ieși pe poarta de miazănoapte; nu trebuie să se întoarcă pe aceeaș poartă pe care vor intra, ci vor ieși drept înainte pe cealaltă.

10. Domnitorul va intra cu ei cînd vor intra, și vor ieși împreună cînd vor ieși.

11. La sărbători și la praznice, darul de mîncare va fi de o efă pentru vițel, o efă pentru berbece, și cît va voi pentru miei, împreună cu un hin de untdelemn de fiecare efă.

12. Dacă însă domnitorul aduce Domnului o ardere de tot de bunăvoie sau o jerfă de mulțămire de bună voie, îi vor deschide poarta dinspre răsărit, și el își va aduce arderea de tot și jertfa de mulțămire așa cum o aduce în ziua Sabatului; apoi va ieși afară, și după ce va ieși, vor închide iarăș poarta.

13. În fiecare zi vei aduce Domnului ca ardere de tot un miel de un an, fără cusur; pe acesta îl vei aduce în fiecare dimineață.

14. Vei mai adăuga la el ca dar de mîncare, în fiecare dimineață, a șasea parte dintr’o efă, și a treia parte dintr’un hin de untdelemn, pentru stropirea floarei de făină. Acesta este darul de mîncare de adus Domnului; aceasta este o lege vecinică, pentru totdeauna!

15. În fiecare dimineață, vor aduce astfel mielul și darul de mîncare împreună cu untdelemnul, ca o ardere de tot vecinică.“

16. „Așa vorbește Domnul Dumnezeu: «Dacă domnitorul dă unuia din fiii săi un dar luat din moștenirea sa, darul acesta va rămînea al fiilor săi, ca moșia lor prin drept de moștenire.

17. Dar dacă dă unuia din slujitorii lui un dar luat din moștenirea lui, darul acela va fi al lui pînă în anul slobozeniei, apoi se va întoarce înapoi domnitorului; numai fiii lui vor stăpîni ce le va da din moștenirea lui.

18. Domnitorul nu va lua nimic din moștenirea poporului, nu-l va despuia de moșiile lui. Ci, ce va da de moștenire fiilor săi, va lua din ce are el, pentru ca niciunul din poporul Meu să nu fie îndepărtat din moșia lui!“

19. M’a dus, pe intrarea de lîngă poartă, în odăile sfinte, rînduite preoților, și cari se află spre miază-noapte. Și iată că în fund, era un loc, în spre apus.

20. El mi-a zis: „Acesta este locul unde vor fierbe preoții carnea dela jertfele pentru vină și pentru ispășire, și unde vor coace darurile de mîncare, ca să se ferească să le ducă în curtea de afară și să sfințească astfel poporul prin ele.

21. M’a dus apoi în curtea de afară, și m’a făcut să trec pe lîngă cele patru colțuri ale curții. Și iată că era o curte la fiecare colț al curții.

22. Și în cele patru colțuri ale curții erau niște curți despărțite, lungi de patru zeci de coți și late de treizeci; cîteși patru aveau aceeaș măsură, și erau în colțuri.

23. Cîteși patru erau înconjurate cu un zid, și la picioarele zidului de jur împrejur erau niște vetre pentru gătit.

24. El mi-a zis: «Acestea sînt bucătăriile, unde vor fierbe slujitorii casei carnea de la jertfele aduse de popor.