1. „Cînd veți împărți țara ca moștenire prin sorț, să ridicați ca dar sfînt pentru Domnul o bucată din țară, lungă de douăzeci și cinci de mii de coți și lată de zece mii: aceasta va fi sfîntă în toată întinderea ei.
2. Din bucata aceasta veți lua pentru sfîntul Locaș cinci sute de coți în lung și cinci sute de coți în lat, în patru laturi; și cinci zeci de coți ca loc slobod de jur împrejur.
3. Din această întindere să măsori o bucată lungă de douăzeci și cinci de mii și lată de zece mii, pentru sfîntul Locaș, pentru Locul prea sfînt.
4. Aceasta este partea sfîntă din țară: ea va fi a preoților cari fac slujba în sfîntul Locaș, cari se apropie de Domnul să-I slujească; acolo vor fi casele lor, și acesta va fi un loc sfînt pentru Locașul cel sfînt.
5. Leviților, cari slujesc în casă, să li se dea în stăpînire un ținut de douăzeci și cinci de mii de coți în lung și zece mii în lat, pentru cetățile în cari vor locui împreună cu douăzeci de odăi.
6. Să dați și cetății o moșie de cinci mii de coți în lat și douăzeci și cinci de mii în lung, lîngă partea cea sfîntă luată pentru sfîntul Locaș; aceasta va fi pentru toată casa lui Israel.
7. Pentru domnitor veți osebi un loc lîngă cele două laturi ale părții sfinte și ale moșiei cetății, dealungul părții sfinte și dealungul moșiei cetății, la apus de partea de apus și la răsărit de partea de răsărit, pe o lungime cît una din părți, dela hotarul de apus pînă la hotarul de răsărit.
8. Acesta va fi pămîntul lui, moșia lui în Israel; și domnitorii Mei nu vor mai asupri poporul Meu, ci vor împărți casei lui Israel cealaltă parte a țării, după semințiile ei.
9. Așa vorbește Domnul Dumnezeu: „Destul, domnitori ai lui Israel! Încetați cu sîlnicia și răpirile, faceți judecată și dreptate! Înlăturați stoarcerile voastre dela poporul Meu, – zice Domnul Dumnezeu. –
10. Să aveți cumpene drepte, o efă dreaptă, și un bat drept.
11. Efa și batul să aibă aceeaș măsură; batul să cuprindă a zecea parte dintr’un omer, și efa a zecea parte dintr’un omer; măsura lor se va potrivi după omer.
12. Siclul să fie de douăzeci de ghere. Cinci sicli să fie cinci, zece sicli să fie zece, iar mina să fie de cincizeci de sicli!
13. Iată darul de mîncare pe care-l veți ridica: a șasea parte dintr’o efă la un omer de grîu, și a șasea parte din efă la un omer de orz.
14. Pentru untdelemn, la un bat de untdelemn, veți datora a zecea parte dintr’un bat la un cor, care este tot una cu un omer de zece bați, căci zece bați fac un omer.
15. O oaie dintr’o turmă de două sute de oi din toate semințiile lui Israel, să fie dată ca dar de mîncare, ardere de tot și jertfă de mulțămire, pentru ca să slujească drept jertfă de ispășire, – zice Domnul Dumnezeu. –
16. Tot poporul din țară va trebui să dea darul acesta de mîncare pentru domnitorul lui Israel.
17. Domnitorul va fi dator să dea arderile de tot, darurile de mîncare și jertfele de băutură la sărbători, la lunile noi, la Sabate, la toate adunările de sărbătoare ale casei lui Israel. El va îngriji de jertfa ispășitoare, de darul de mîncare, de arderea de tot, și de jerfa de mulțămire, ca să se facă ispășire pentru casa lui Israel.“
18. Așa vorbește Domnul Dumnezeu: „În cea dintîi zi a lunii întîi, vei lua un vițel fără cusur, și vei face ispășire pentru sfîntul Locaș.
19. Preotul va lua din sîngele jertfei ispășitoare, și va pune pe ușiorii casei, pe cele patru colțuri ale pervazului altarului, și pe ușiorii porții curții dinlăuntru.
20. Tot așa vei face și în ziua întîi a lunii a șaptea, în ziua întîi a lunii noi, pentru cei din popor cari păcătuiesc fără voie sau din nechibzuință; și astfel veți curăți casa.
21. În ziua a patrusprezecea a lunii întîi, veți prăznui Paștele. Sărbătoarea va ținea șapte zile, în care timp se vor mînca azimi.
22. Domnitorul va aduce în ziua aceea, pentru el și pentru tot poporul țării, un vițel ca jertfă de ispășire.
23. În timpul celor șapte zile ale sărbătorii, va aduce ca ardere de tot Domnului, șapte viței și șapte berbeci fără cusur, în fiecare din cele șapte zile, și un țap ca jerfă de ispășire în fiecare zi.
24. Va adăuga și darul de mîncare: cîte o efă de fiecare vițel, și o efă de fiecare berbece, cu cîte un hin de untdelemn de efă.
25. În ziua a cincisprezecea a lunii a șaptea, la sărbătoare, va aduce timp de șapte zile aceleași jertfe de ispășire, aceleași arderi de tot și acelaș dar de mîncare împreună cu untdelemnul.“