1. Mîna Domnului a venit peste mine, și m’a luat în Duhul Domnului, și m’a pus în mijlocul unei văi pline de oase.
2. M’a făcut să trec pe lîngă ele, de jur împrejur, și iată că erau foarte multe pe fața văiei, și erau uscate de tot.
3. El mi-a zis: „Fiul omului, vor putea oare oasele acestea să învieze?“ Eu am răspuns: „Doamne, Dumnezeule, tu știi lucrul acesta!“
4. El mi-a zis: „Proorocește despre oasele acestea, și spune-le: «Oase uscate, ascultați cuvîntul Domnului!
5. Așa vorbește Domnul Dumnezeu către oasele acestea: «Iată că voi face să intre în voi un duh, și veți învia!
6. Vă voi da vine, voi face să crească pe voi carne, vă voi acoperi cu piele, voi pune duh în voi, și veți învia. Și veți ști că Eu sînt Domnul.“
7. Am proorocit cum mi se poruncise. Și pe cînd prooroceam, s’a făcut un vuiet, și iată că s-a făcut o mișcare, și oasele s’au apropiat unele de altele!
8. M-am uitat, și iată că le-au venit vine, carnea a crescut, și le-a acoperit pielea pe deasupra; dar nu era încă duh în ele.
9. El mi-a zis: „Proorocește, și vorbește duhului! Proorocește, fiul omului, și zi duhului: «Așa vorbește Domnul Dumnezeu: «Duhule, vino din cele patru vînturi, suflă peste morții aceștia, ca să învieze!»
10. Am proorocit, cum mi se poruncise. Și a intrat duhul în ei, și au înviat, și au stătut pe picioare: era o oaste mare, foarte mare la număr.
11. El mi-a zis: „Fiul omului, oasele acestea sînt toată casa lui Israel. Iată că ei zic: «Ni s’au uscat oasele, ni s’a dus nădejdea; sîntem pierduți!“