1. Cuvîntul Domnului mi-a vorbit astfel:
2. „Fiul omului, întoarce-te cu fața spre muntele Seir, proorocește împotriva lui,
3. și zi: «Așa vorbește Domnul Dumnezeu: «Iată, am necaz pe tine, muntele Seirului! Îmi întind mîna împotriva ta, și te prefac într’o pustietate și într’un pustiu!
4. Îți voi preface cetățile în dărîmături, vei ajunge o pustietate, ca să știi că Eu sînt Domnul!
5. Pentrucă aveai o ură vecinică, și ai doborît cu sabia pe copiii lui Israel, în ziua necazului lor, în vremea cînd nelegiuirea era la culme,
6. de aceea, pe viața Mea, zice Domnul Dumnezeu, că te voi face sînge, și te va urmări sîngele; fiindcă n’ai urît sîngele, de aceea sîngele te va urmări.
7. Voi preface muntele Seir într’o pustietate și într’un pustiu, și voi nimici cu desăvîrșire din el și pe ceice se duc și pe ceice se întorc.
8. Îi voi umplea munții cu morți; și cei uciși de sabie vor cădea pe dealurile tale, în văile tale și în toate puhoaiele tale.
9. Te voi preface în niște pustietăți vecinice, cetățile nu-ți vor mai fi locuite, și veți ști că Eu sînt Domnul.
10. Pentrucă ai zis: «Aceste două neamuri, și aceste două țări vor fi ale mele, și le vom lua în stăpînire!» măcar că Domnul era acolo,
11. de aceea pe viața Mea, zice Domnul Dumnezeu, că Mă voi purta cu tine după mînia și urgia, pe cari le-ai arătat și tu, în ura ta, împotriva lor; și Mă voi face cunoscut în mijlocul lor, cînd te voi judeca.
12. Vei ști însă că Eu, Domnul, am auzit toate batjocurile, pe cari le-ai rostit împotriva munților lui Israel, cînd ai zis: «Sînt pustiiți, și ne sînt dați ca pradă!»
13. V’ați fălit astfel împotriva Mea prin vorbirile voastre, și v’ați înmulțit cuvintele împotriva Mea: am auzit!“
14. Așa vorbește Domnul Dumnezeu: „Cînd toată țara se va bucura, pe tine te voi preface într’o pustietate!
15. Din pricina bucuriei pe care ai simțit-o că moștenirea casei lui Israel era pustiită, îți voi face și ție la fel. Vei ajunge o pustietate, munte al Seirului, tu și tot Edomul, și se va ști că Eu sînt Domnul.