1. El mi-a zis: „Fiul omului, stai în picioare, și-ți voi vorbi!“
2. Cum mi-a vorbit aceste cuvinte, a intrat duh în mine, și m’a făcut să stau pe picioare; și am ascultat la Celce-mi vorbea.
3. El mi-a zis: „Fiul omului, te trimet la copiii lui Israel, la aceste «popoare îndărătnice,» cari s’au răzvrătit împotriva Mea; ei și părinții lor au păcătuit împotriva Mea, pînă în ziua de azi.
4. Da, copiii aceștia la cari te trimet, sînt nerușinați și cu inima împietrită. Tu să le spui: «Așa vorbește Domnul, Dumnezeu!»
5. Fie că vor asculta, fie că nu vor asculta, – căci sînt o casă de îndărătnici – vor ști totuș că în mijlocul lor este un prooroc.
6. Tu, fiu al omului, să nu te temi de ei, nici să nu te sperii de cuvintele lor; și măcar că ei sînt niște mărăcini și spini lîngă tine, și măcar că locuiești împreună cu niște scorpii, totuș nu te teme de cuvintele lor și nu te spăimînta de fețele lor, căci sînt o casă de îndărătnici.
7. Ci să le spui cuvintele Mele, fie că vor asculta, fie că nu vor asculta; căci sînt niște îndărătnici!
8. Tu, însă, fiul omului, ascultă ce-ți spun! Nu fi îndărătnic, ca această casă de îndărătnici! Deschide-ți gura, și mănîncă ce-ți voi da!“
9. M’am uitat, și iată că o mînă era întinsă spre mine, și ținea o carte în chip de sul.
10. A desfășurat-o înaintea mea, și era scrisă și pe dinlăuntru și pe din afară; în ea erau scrise bocete, plîngeri și gemete.