17. Cînd se opreau ei, se opreau și ele, și cînd se înălțau ei, se înălțau și ele cu ei, căci duhul făpturilor vii era în ele.
18. Slava Domului a plecat din pragul Templului, și s’a așezat pe heruvimi.
19. Heruvimii și-au întins aripile, și s’au înălțat de pe pămînt supt ochii mei; cînd au plecat ei, au plecat și roțile cu ei. S’au oprit la intrarea porții casei Domnului spre răsărit; și slava Dumnezeului lui Israel era sus deasupra lor.
20. Erau făpturile vii, pe cari le văzusem supt Dumnezeul lui Israel lîngă rîul Chebar, și am băgat de seamă că erau heruvimi.
21. Fiecare avea patru fețe, fiecare avea patru aripi, și supt aripile lor era ceva ca o mînă de om.
22. Dar fețele lor erau ca cele pe cari le văzusem la rîul Chebar, cu aceeaș înfățișare: erau tot ei. Fiecare mergea drept înainte.