21. Dar cei ce nu și-au pus la inimă Cuvîntul Domnului, și-au lăsat robii și turmele pe cîmp.
22. Domnul a zis lui Moise: „Întinde-ți mîna spre cer; și are să bată piatra în toată țara Egiptului pe oameni, pe vite, și pe toată iarba de pe cîmp în țara Egiptului!“
23. Moise și-a întins toiagul spre cer; și Domnul a trimes tunete și piatră, de cădea foc pe pămînt. Domnul a făcut să bată piatra peste țara Egiptului.
24. A bătut piatra, și focul se amesteca cu piatra; piatra era așa de mare încît nu mai bătuse piatră ca aceea în toată țara Egiptului de cînd este el locuit de oameni.
25. Piatra a nimicit, în toată țara Egiptului, tot ce era pe cîmp, dela oameni pînă la dobitoace; piatra a nimicit și toată iarba de pe cîmp, și a frînt toți copacii de pe cîmp.
26. Numai în ținutul Gosen, unde erau copiii lui Israel, n’a bătut piatra,
27. Faraon a trimes să cheme pe Moise și pe Aaron, și le-a zis: „De data aceasta, am păcătuit; Domnul are dreptate, iar eu și poporul meu sîntem vinovați.
28. Rugați-vă Domnului, ca să nu mai fie tunete și piatră; și vă voi lăsa să plecați, și nu veți mai fi opriți.“
29. Moise i-a zis: „Cînd voi eși din cetate, voi ridica mînile spre Domnul, tunetele vor înceta și nu va mai bate piatra, ca să știi că al Domnului este pămîntul!
30. Dar știu că tu și slujitorii tăi tot nu vă veți teme de Domnul Dumnezeu.“
31. Inul și orzul se prăpădiseră, pentrucă orzul tocmai dăduse în spic, iar inul era în floare;
32. grîul și ovăzul nu se stricaseră, pentru că erau tîrzii.