11. duceți-vă singuri de vă luați paie de unde veți găsi; dar nu vi se scade nimic din lucrul vostru.“
12. Poporul s’a răspîndit în toată țara Egiptului, ca să strîngă miriște în loc de paie.
13. Isprăvniceii îi sileau, zicînd: „Isprăviți-vă lucrul, zi de zi, ca și atunci cînd erau paie!“
14. Au bătut chiar pe logofeții copiilor lui Israel, puși peste ei de isprăvniceii lui Faraon. „Pentruce“, li se zicea, „n’ați isprăvit ieri și azi, ca mai înainte, numărul de cărămizi, care vă fusese hotărît?“
15. Logofeții copiilor lui Israel s’au dus să se plîngă la Faraon, și i-au zis: „Pentruce te porți așa cu robii tăi?
16. Robilor tăi nu li se mai dau paie ca mai înainte, și totuș ni se spune: «Faceți cărămizi!» Ba încă, robii tăi sînt și bătuți, ca și cînd poporul tău ar fi vinovat.“
17. Faraon a răspuns: „Sînteți niște leneși și niște trîntori! De aceea ziceți: «Haidem să aducem jertfe Domnului!»
18. Acum, duceți-vă îndată de lucrați; nu vi se vor da paie, și veți face acelaș număr de cărămizi.“
19. Logofeții copiilor lui Israel au văzut în ce stare nenorocită erau, cînd li se zicea: „Nu vi se scade nimic din numărul de cărămizi; ci în fiecare zi să faceți lucrul cuvenit unei zile.“
20. Cînd au ieșit dela Faraon, au întîlnit pe Moise și pe Aaron, care îi așteptau.
21. Și le-au zis: „Să vă vadă Domnul, și să judece! Voi ne-ați făcut urîți lui Faraon și slujitorilor lui; ba încă le-ați dat sabia în mînă ca să ne omoare.“