10. Moise a zis Domnului: „Ah! Doamne, eu nu sînt un om ori vorbirea ușoară; și cusurul acesta nu-i nici de ieri, nici de alaltăieri, nici măcar de cînd vorbești Tu robului Tău; căci vorba și limba mi-este încurcată.“
11. Domnul i-a zis: „Cine a făcut gura omului? Și cine face pe om mut sau surd, cu vedere sau orb? Oare nu Eu, Domnul?
12. Du-te, dar; Eu voi fi cu gura ta, și te voi învăța ce vei avea de spus.“
13. Moise a zis: „Ah! Doamne, trimete pe cine vei vrea să trimeți.“
14. Atunci Domnul S’a mîniat pe Moise, și a zis: „Nu-i oare acolo fratele tău Aaron, Levitul? Știu că el vorbește ușor. Iată că el însuș vine înaintea ta; și, cînd te va vedea, se va bucura în inima lui.
15. Tu îi vei vorbi, și vei pune cuvintele în gura lui; și Eu voi fi cu gura ta și cu gura lui; și vă voi învăța ce veți avea de făcut.
16. El va vorbi poporului pentru tine, îți va sluji drept gură, și tu vei ținea pentru el locul lui Dumnezeu.
17. Ia în mînă toiagul acesta, cu care vei face semnele.“
18. Moise a plecat; și, cînd s’a întors la socrul său Ietro, i-a zis: „Lasă-mă, te rog, să plec și să mă întorc la frații mei, cari sînt în Egipt, ca să văd dacă mai trăiesc.“ Ietro a zis lui Moise: „Du-te în pace!“