40. Șederea copiilor lui Israel în Egipt a fost de patru sute treizeci de ani.
41. Și, după patru sute treizeci de ani, tocmai în ziua aceea, toate oștile Domnului au ieșit din țara Egiptului.
42. Noaptea aceea trebuie prăznuită în cinstea Domnului, pentrucă atunci i-a scos din țara Egiptului; noaptea aceea trebuie prăznuită în cinstea Domnului de toți copiii lui Israel și de urmașii lor.
43. Domnul a zis lui Moise și lui Aaron: „Iată porunca privitoare la Paște: niciun străin să nu mănînce din ele.
44. Să tai împrejur pe orice rob cumpărat cu bani, și apoi să mănînce din ele.
45. Veneticul și simbriașul să nu mănînce.
46. Să nu le mănînce decît într’o singură casă; să nu luați deloc carne afară din casă, și să nu zdrobiți niciun os.
47. Toată adunarea lui Israel să facă Paștele.
48. Dacă un străin, care va locui la tine, va vrea să facă Paștele Domnului, orice parte bărbătească din casa lui va trebui tăiată împrejur; apoi se va apropia să le facă, și va fi ca și băștinașul; dar niciun netăiat împrejur să nu mănînce din ele.
49. Aceeaș lege va fi pentru băștinaș ca și pentru străinul, care va locui în mijlocul vostru.“
50. Toți copiii lui Israel au făcut cum poruncise Domnul lui Moise și lui Aaron; așa au făcut.
51. Și chiar în ziua aceea, Domnul a scos din țara Egiptului pe copiii lui Israel, după oștile lor.