8. Au întors la Faraon pe Moise și Aaron. „Duceți-vă,“ le-a zis el, „și slujiți Domnului, Dumnezeului vostru. Cari și cine sînt ceice vor merge?“
9. Moise a răspuns: „Vom merge cu copiii și cu bătrînii noștri, cu fiii și fiicele noastre, cu oile și boii noștri; căci avem să ținem o sărbătoare în cinstea Domnului.“
10. Faraon le-a zis: „Așa să fie Domnul cu voi, cum vă voi lăsa eu să plecați, pe voi și pe copiii voștri! Luați seama, căci este rău ce aveți de gînd să faceți!
11. Nu, nu; ci duceți-vă, voi bărbații, și slujiți Domnului, căci așa ați cerut.“ Și i-au izgonit dinaintea lui Faraon.
12. Domnul a zis lui Moise: „Întinde-ți mîna peste țara Egiptului, ca să vină lăcustele peste țara Egiptului, și să mănînce toată iarba pămîntului, tot ce a lăsat piatra.“
13. Moise și-a întins toiagul peste țara Egiptului; și Domnul a făcut să sufle un vînt dinspre răsărit peste țară toată ziua și toată noaptea aceea. Dimineața, vîntul dinspre răsărit adusese lăcustele.
14. Lăcustele au venit peste țara Egiptului, și s’au așezat pe toată întinderea Egiptului; erau în număr atît de mare cum nu mai fusese și nu va mai fi un astfel de roi de lăcuste.
15. Au acoperit toată fața pămîntului, de nu se mai vedea pămîntul; au mîncat toată iarba depe pămînt și tot rodul pomilor, tot ce lăsase piatra; și n’a rămas nimic verde în copaci, nici în iarba de pe cîmp, în toată țara Egiptului.
16. Faraon a chemat îndată pe Moise și pe Aaron, și a zis: „Am păcătuit împotriva Domnului, Dumnezeului vostru, și împotriva voastră.
17. Dar iartă-mi păcatul numai de data aceasta; și rugați pe Domnul, Dumnezeul vostru, să depărteze dela mine și urgia aceasta de moarte!“
18. Moise a ieșit dela Faraon, și s’a rugat Domnului.