13. Este un mare rău, pe care l-am văzut supt soare: avuții păstrate spre nefericirea stăpînului lor.
14. Dacă se perd aceste bogății prin vreo întîmplare nenorocită, și el are un fiu, fiului nu-i rămîne nimic în mîni.
15. Cum a ieșit de gol din pîntecele mamei sale, din care a venit, așa se întoarce, și nu poate să ia nimic în mînă din toată osteneala lui.
16. Și acesta este un mare rău, anume că se duce cum venise; și ce folos are el că s’a trudit în vînt?
17. Ba încă, toată viața lui a mai trebuit să mănînce cu necaz, și a avut multă durere, grijă și supărare.
18. Iată ce am văzut: este bine și frumos ca omul să mănînce și să bea, și să trăiască bine în mijlocul muncii lui, cu care se trudește supt soare, în toate zilele vieții lui, pe cari i le-a dat Dumnezeu; căci aceasta este partea lui.
19. Dar dacă a dat Dumnezeu cuiva avere și bogății, și i-a îngăduit să mănînce din ele, să-și ia partea lui din ele, și să se bucure în mijlocul muncii lui, acesta este un dar dela Dumnezeu.
20. Căci nu se mai gîndește mult la scurtimea zilelor vieții lui, de vreme ce Dumnezeu îi umple inima de bucurie.