Capitolele

  1. 1
  2. 2
  3. 3
  4. 4
  5. 5
  6. 6
  7. 7
  8. 8
  9. 9
  10. 10
  11. 11
  12. 12

Vechiul Testament

Noul Testament

Eclesiastul 4 Versiunea Dumitru Cornilescu (VDC)

1. M’am uitat apoi la toate asupririle cari se fac supt soare; și iată că cei apăsați varsă lacrămi, și nu este nimeni să-i mîngîie! Ei sînt pradă sîlniciei asupritorilor lor, și n’are cine să-i mîngîie!

2. Și am găsit că morții, cari au murit mai înainte, sînt mai fericiți decît cei vii, cari sînt încă în viață.

3. Dar mai fericit decît amîndoi am găsit pe celce nu s’a născut încă, fiindcă n’a văzut toate relele cari se petrec supt soare.

4. Am mai văzut că orice muncă și orice iscusință la lucru își are temeiul numai în pizma unuia asupra altuia. Și aceasta este o deșertăciune și goană după vînt.

5. Nebunul își încrucișează mînile, și își mănîncă însăș carnea lui.

6. Mai bine o mînă plină de odihnă, decît amîndoi pumnii plini de trudă și goană după vînt.

7. Am mai văzut o altă deșertăciune supt soare.

8. Un om este singur singurel, n’are nici fiu, nici frate, și totuș munca lui n’are sfîrșit, ochii nu i se satură niciodată de bogății, și nu se gîndește: „Pentru cine muncesc eu, și-mi lipsesc sufletul de plăceri?“ Și aceasta este o deșertăciune și un lucru rău.

9. Mai bine doi decît unul, căci iau o plată cu atît mai bună pentru munca lor.

10. Căci, dacă se întîmplă să cadă, se ridică unul pe altul; dar vai de cine este singur, și cade, fără să aibă pe altul care să-l ridice!

11. Tot așa, dacă se culcă doi împreună, se încălzesc unul pe altul, dar cum are să se încălzescă dacă e singur?

12. Și dacă se scoală cineva asupra unuia, doi pot să-i stea împotrivă; și funia împletită în trei nu se rupe ușor.

13. Mai bine un copil sărac și înțelept decît un împărat bătrîn și fără minte, care nu înțelege că trebuie să se lase îndrumat;

14. căci el poate să iasă din temniță ca să domnească, măcarcă poate chiar să se fi născut sărac în împărăția celui din urmă.

15. Am văzut pe toți cei vii, cari umblă supt soare, înconjurînd pe copilul, care avea să urmeze după împărat și să domnească în locul lui.

16. Fără sfîrșit era tot poporul, în fruntea căruia mergea el. Și totuș, ceice vor veni după el nu se vor bucura de el. Căci și aceasta este o deșertăciune și goană după vînt.