37. El va zice: „Unde sînt dumnezeii lor, Stînca aceea care le slujea de adăpost,
38. Dumnezeii aceia cari mîncau grăsimea jertfelor lor,Cari beau vinul jertfelor lor de băutură?Să se scoale, să vă ajute,Și să vă ocrotească!
39. Să știți dar că Eu sînt Dumnezeu,Și că nu este alt dumnezeu afară de Mine;Eu dau viață și Eu omor,Eu rănesc și Eu tămăduiesc,Și nimeni nu poate scoate pe cineva din mîna Mea.
40. Căci Îmi ridic mîna spre cer,Și zic: «Cît este de adevărat că trăiesc în veci,
41. Atît este de adevărat că atunci cînd voi ascuți fulgerul săbiei Mele,Și voi pune mîna să fac judecată,Mă voi răzbuna împotriva protivnicilor Mei,Și voi pedepsi pe cei ce Mă urăsc;
42. Sabia Mea le va înghiți carnea,Și-Mi voi îmbăta săgețile de sînge,De sîngele celor uciși și prinși,Din capetele fruntașilor vrăjmașului.»
43. Neamuri, cîntați laudele poporului Lui!Căci Domnul răzbună sîngele robilor Săi,El Se răzbună împotriva protivnicilor Săi,Și face ispășire pentru țara Lui, pentru poporul Lui.“
44. Moise a venit și a rostit toate cuvintele cîntării acesteia în fața poporului; Iosua, fiul lui Nun, era cu el.
45. Dupăce a isprăvit Moise de rostit toate cuvintele acestea înaintea întregului Israel,
46. le-a zis: „Puneți-vă la inimă toate cuvintele pe cari vă jur astăzi să le porunciți copiilor voștri, ca să păzească și să împlinească toate cuvintele legii acesteia.
47. Căci nu este un lucru fără însemnătate pentru voi; este viața voastră, și prin aceasta vă veți lungi zilele în țara pe care o veți lua în stăpînire, dupăce veți trece Iordanul.
48. În aceeaș zi, Domnul a vorbit lui Moise, și a zis:
49. «Suie-te pe muntele acesta Abarim, pe muntele Nebo în țara Moabului, în fața Ierihonului; și privește țara Canaanului pe care o dau în stăpînire copiilor lui Israel.
50. Tu vei muri pe muntele pe care te vei sui, și vei fi adăugat la poporul tău, după cum Aaron, fratele tău, a murit pe muntele Hor și a fost adăugat la poporul lui,