1. „Luați aminte ceruri, și voi vorbi;Ascultă, pămîntule, cuvintele gurii mele.
2. Ca ploaia să curgă învățăturile mele,Ca roua să cadă cuvîntul meu,Ca ploaia repede pe verdeață,Ca picăturile de ploaie pe iarbă!
3. Căci voi vesti Numele Domnului.Dați slavă Dumnezeului nostru!
4. El este Stînca; lucrările Lui sînt desăvîrșite,Căci toate căile Lui sînt drepte;El este un Dumnezeu credincios și fără nedreptate,El este drept și curat.
5. Ei s’au stricat;Netrebnicia copiilor Lui, este rușinea lor!Neam îndărătnic și stricat!
6. Pe Domnul îl răsplătiți astfel!Popor nechibzuit și fără înțelepciune!Nu este El oare Tatăl tău, care te-a făcut,Te-a întocmit, și ți-a dat ființă?
7. Adu-ți aminte de zilele din vechime,Socotește anii, vîrstă de oameni după vîrstă de oameni,Întreabă pe tatăl tău, și te va învăța,Pe bătrînii tăi, și îți vor spune.
8. Cînd Cel Prea Înalt a dat o moștenire neamurilor,Cînd a despărțit pe copiii oamenilor,A pus hotare popoarelor,După numărul copiilor lui Israel,