1. Cînd cineva își va lua o nevastă și se va însura cu ea, și s’ar întîmpla ca ea să nu mai aibă trecere înaintea lui, pentru că a descoperit ceva rușinos în ea, să-i scrie o carte de despărțire, și, după ce-i va da-o în mînă, să-i dea drumul din casa lui.
2. Ea să iasă de la el, să plece, și va putea să se mărite după un alt bărbat.
3. Dacă și acesta din urmă începe s’o urască, îi scrie o carte de despărțire, și după ce i-o dă în mînă, îi dă drumul din casa lui; sau, dacă acest bărbat din urmă care a luat-o de nevastă, moare,
4. atunci bărbatul dintîi, care îi dăduse drumul, nu va putea s’o ia iarăș de nevastă, după ce s’a pîngărit ea, căci lucrul acesta este o urîciune înaintea Domnului, și să nu faci vinovată de păcat țara pe care ți-o dă de moștenire Domnul, Dumnezeul tău.
5. Cînd un om va fi însurat de curînd, să nu se ducă la oaste, și să nu se pună nici o sarcină peste el; să fie scutit, din pricina familiei, timp de un an, și să veselească astfel pe nevasta pe care și-a luat-o.
6. Să nu iei zălog cele două pietre de rîșniță, nici chiar piatra de rîșniță de deasupra; căci ar însemna că iei zălog însăș viața cuiva.
7. Dacă se va găsi cineva care să fi furat pe vreunul din frații lui, pe vreunul din copiii lui Israel, și să-l fi făcut rob sau să-l fi vîndut, hoțul acela să fie pedepsit cu moartea. Să curăți astfel răul din mijlocul tău.
8. Ia seama bine și păzește-te de rana leprei; și să faceți tot ce vă vor învăța preoții dintre Leviți, să aveți grijă să lucrați după poruncile pe cari li le-am dat.