Vechiul Testament

Noul Testament

Deuteronomul 2:1-10 Versiunea Dumitru Cornilescu (VDC)

1. Ne-am întors, și am plecat în pustie, pe drumul care duce la marea Roșie, cum îmi poruncise Domnul; și am ocolit multă vreme munte Seir.

2. Domnul mi-a zis:

3. „Vă ajunge de cînd ocoliți muntele acesta. Întoarceți-vă spre miazănoapte.

4. Dă următoarea poruncă poporului: „Acum aveți să treceți prin hotarele fraților voștri, copiii lui Esau, cari locuiesc în Seir. Ei se vor teme de voi; dar să vă păziți bine.

5. Să nu vă încăierați cu ei; căci nu vă voi da în țara lor nici măcar o palmă de loc: muntele Seir l-am dat în stăpînire lui Esau.

6. Să cumpărați de la ei cu preț de argint, hrana pe care o veți mînca, și să cumpărați dela ei cu preț de argint, chiar și apa pe care o veți bea.

7. Căci Domnul, Dumnezeul tău, te-a binecuvîntat în tot lucrul mîinilor tale și ți-a cunoscut călătoria în această mare pustie. Iată, de patruzeci de ani de cînd Domnul Dumnezeul tău este cu tine, și n’ai dus lipsă de nimic.“

8. Am trecut pe departe de frații noștri, copiii lui Esau, cari locuiesc în Seir, și pe departe de drumul care duce în cîmpie, departe de Elat și de Ețion-Gheber; apoi ne-am întors și am apucat spre pustia Moabului.

9. Domnul mi-a zis: „Nu face război cu Moab, și nu te apuca la luptă cu el; căci nu-ți voi da nimic să stăpînești în țara lui: «Arul l-am dat în stăpînire copiilor lui Lot.

10. (Mai înainte aici locuiau Emimii: un popor mare, mult la număr și de statură înaltă, ca Anachimii.

Citiți capitolul complet Deuteronomul 2