Vechiul Testament

Noul Testament

Daniel 4:20-31 Versiunea Dumitru Cornilescu (VDC)

20. Copacul pe care l-ai văzut, care se făcuse atît de mare și puternic, încît i se înălța vîrful pînă la ceruri și se vedea dela toate capetele pămîntului;

21. copacul acesta, a cărui frunză era așa de frumoasă și care avea roade atît de multe și în care era hrană pentru toți, supt care se adăposteau fiarele cîmpului, și în ramurile căruia își făceau cuibul păsările cerului,

22. ești tu, împărate, care ai ajuns mare și puternic, a cărui mărime a crescut și s’a înălțat pînă la ceruri, și a cărui stăpînire se întinde pînă la marginile pămîntului.

23. Împăratul a văzut pe un străjer sfînt pogorîndu-se și zicînd: „Tăiați copacul, și nimiciți-l; dar trunchiul cu rădăcinile lui lăsați-l în pămînt, și legați-l cu lanțuri de fer și de aramă, în iarba de pe cîmp, ca să fie udat de roua cerului, și să stea la un loc cu fiarele cîmpului, pînă vor trece șapte vremuri peste el“.

24. Iată tîlcuirea acestui fapt, împărate, iată hotărîrea Celui Prea Înalt, care se va împlini asupra domnului meu împăratul.

25. Te vor izgoni din mijlocul oamenilor, vei locui la un loc cu fiarele cîmpului, și îți vor da să mănînci iarbă ca la boi; vei fi udat de roua cerului și șapte vremi vor trece peste tine, pînă vei cunoaște că Cel Prea Înalt stăpînește peste împărăția oamenilor și o dă cui vrea.

26. Porunca să lase trunchiul cu rădăcinile copacului, înseamnă că împărăția ta îți va rămînea ție îndată ce vei recunoaște stăpînirea Celui ce este în ceruri.

27. Deaceea, împărate, placă-ți sfatul meu! Pune capăt păcatelor tale, și trăiește în neprihănire, rupe-o cu nelegiuirile tale, și ai milă de cei nenorociți, și poate că ți se va prelungi fericirea!

28. Toate aceste lucruri s’au împlinit asupra împăratului Nebucadnețar.

29. După douăsprezece luni, pe cînd se plimba pe acoperișul palatului împărătesc din Babilon,

30. împăratul a luat cuvîntul, și a zis: „Oare nu este acesta Babilonul cel mare, pe care mi l-am zidit eu, ca loc de ședere împărătească, prin puterea bogăției mele și spre slava măreției mele?“

31. Nu se sfîrșise încă vorba aceasta a împăratului, și un glas s’a pogorît din cer și a zis: „Află, împărate Nebucadnețar, că ți s’a luat împărăția!

Citiți capitolul complet Daniel 4