14. Acum vin să-ți fac cunoscut ce are să se întîmple poporului tău în vremurile de apoi, căci vedenia este cu privire tot la acele vremuri îndepărtate.“
15. Pe cînd îmi spunea el aceste lucruri, eu mi-am plecat ochii în pămînt, și am tăcut.
16. Și iată că cineva care avea înfățișarea copiilor oamenilor, s’a atins de buzele mele. Eu am deschis gura, am vorbit, și am zis celui ce stătea înaintea mea: „Domnul meu, vedenia aceasta m’a umplut de groază, și am pierdut orice putere!
17. Cum ar putea robul domnului meu să vorbească domnului meu? Acum puterile m’au părăsit, și nu mai am nici suflare!“
18. Atunci cel ce avea înfățișarea unui om m’a atins din nou, și m’a întărit.
19. Apoi mi-a zis: „Nu te teme de nimic, om prea iubit! Pace ție! Fii tare și cu inimă!“ Și pe cînd îmi vorbea el, am prins iar puteri, și am zis: „Vorbește, domnul meu, căci m’ai întărit.“
20. El mi-a zis: „Știi pentru ce am venit la tine? Acum mă întorc să mă lupt împotriva căpeteniei Persiei; și cînd voi pleca, iată că va veni căpetenia Greciei!
21. Dar vreau să-ți fac cunoscut ce este scris în cartea adevărului. Nimeni nu mă ajută împotriva acestora, afară de voivodul vostru Mihail.