Vechiul Testament

Noul Testament

Cîntarea Cîntărilor 4:7-14 Versiunea Dumitru Cornilescu (VDC)

7. Ești frumoasă de tot, iubito,și n’ai nici un cusur.

8. Vino cu mine din Liban, mireaso,vino cu mine din Liban!Privește din vîrful muntelui Amana,din vîrful muntelui Senir și Hermon,din vizuinile leilor,din munții pardoșilor!

9. Mi-ai răpit inima, soro, mireaso,mi-ai răpit inima numai cu o privire,numai cu unul din lănțișoarele dela gîtul tău!

10. Ce lipici în desmierdările tale, soro, mireaso!Desmierdările tale prețuiesc mai mult decît vinul,și mirezmele tale sînt mai plăcute decît toate miroznele!

11. Miere picură din buzele tale, mireaso,miere și lapte se află supt limba ta,și mirosul hainelor tale este ca mirosul Libanului.

12. Ești o grădină închisă, soro, mireaso,un izvor închis, o fîntînă pecetluită.

13. Odraslele tale sînt o grădină de rodii, cu cele mai alese roade,mălini negri și nard;

14. nard și șofran,trestie mirositoare și scorțișoară, cu tot felul de tufari de tămîie,smirnă și aloe, cu cele mai alese mirezme.

Citiți capitolul complet Cîntarea Cîntărilor 4