Vechiul Testament

Noul Testament

Cîntarea Cîntărilor 1:5-14 Versiunea Dumitru Cornilescu (VDC)

5. Sînt neagră, dar sînt frumoasă, fiice ale Ierusalimului,cum sînt corturile Chedarului,și cum sînt covoarele lui Solomon.

6. Nu vă uitați că sînt așa de negricioasă,căci m’a ars soarele.Fiii mamei mele s’au mîniat pe mine,și m’au pus păzitoare la vii.Dar via frumuseții mele n’am păzit-o.

7. Spune-mi tu, pe care te iubește inima mea,unde îți paști oile, unde te odihnești la amiază?Căci de ce să umblu ca o rătăcită pe la turmele tovarășilor tăi? –

8. Dacă nu știi, o tu, cea mai frumoasă dintre femei,ieși pe urmele oilor,și paște-ți iezii lîngă colibele păstorilor.

9. Cu iapa înhămată la carăle lui Faraon,te asemăn eu pe tine, scumpa mea.

10. Ce frumoși îți sînt obrajii în mijlocul lănțișoarelor dela gît,și ce frumos îți este gîtul în mijlocul șirurilor de mărgăritare!

11. Îți vom face deci lănțișoare de aur,cu stropituri de argint. –

12. Cît stă împăratul la masa lui,nardul meu își răspîndește mirosul.

13. Prea iubitul meu îmi este ca un mănunchi de mir,care se odihnește între țîțele mele.

14. Prea iubitul meu este pentru mine un strugure de măliniță,din viile din En-Ghedi. –

Citiți capitolul complet Cîntarea Cîntărilor 1