22. Abner a zis iarăș lui Asael: „Abate-te dinapoia mea; pentruce să te lovesc și să te trîntesc la pămînt? Cum voi ridica apoi fața înaintea fratelui tău Ioab?“
23. Și Asael n’a vrut să se abată. Atunci Abner l-a lovit în pîntece cu capătul de jos al suliței, și sulița a ieșit pe dinapoi. A căzut și a murit pe loc. Toți cei ce ajungeau în locul unde căzuse Asael mort, se opreau,
24. Ioab și Abișai au urmărit pe Abner. Și la asfințitul soarelui, au ajuns la coasta Ama, care este în dreptul Ghiahului, pe drumul care duce în pustia Gabaonului.
25. Fiii lui Beniamin s’au adunat în urma lui Abner, au făcut o ceată, și s’au oprit pe vîrful unui deal.
26. Abner a chemat pe Ioab, și a zis: „Oare mereu are să sfîșie sabia? Nu știi că la sfîrșit va fi amar? Pînă cînd vei pregeta să spui poporului să nu mai urmărească pe frații lui?“
27. Ioab a răspuns: „Viu este Dumnezeu că, dacă n’ai fi vorbit, poporul n’ar fi încetat pînă mîne dimineață să urmărească pe frații lui.“
28. Și Ioab a sunat din trîmbiță, și tot poporul s’a oprit; n’au mai urmărit pe Israel și nici nu s’au mai bătut.
29. Abner și oamenii lui au mers toată noaptea în cîmpie; au trecut Iordanul, au străbătut în întregime Bitronul, și au ajuns la Mahanaim.
30. Ioab s’a întors dela urmărirea lui Abner, și a adunat tot poporul: lipseau nouăsprezece inși din oamenii lui David și Asael.
31. Dar oamenii lui David omorîseră treisute șasezeci de inși din bărbații lui Beniamin și ai lui Abner.
32. Au luat pe Asael, și l-au îngropat în mormîntul tatălui său la Betleem. Ioab și oamenii lui au mers toată noaptea, și li s’au revărsat zorile în Hebron.