7. Întorcîndu-se, m’a văzut și m’a chemat. Eu am zis: «Iată-mă!»
8. Și el mi-a zis: «Cine ești?» I-am răspuns: «Eu sînt Amalecit.»
9. Și a zis: «Apropie-te dar, și omoară-mă; căci m’a apucat amețeala, măcar că sînt încă plin de viață.»
10. M’am apropiat de el, și l-am omorît, știind bine că n’avea să mai rămînă cu viață în urma înfrîngerii. Am luat cununa împărătească de pe capul lui și brățara pe care o avea la braț, și le-am adus aici domnului meu.“
11. David și-a apucat hainele și le-a sfîșiat, și toți oamenii cari erau lîngă el au făcut acelaș lucru.
12. Au jălit, au plîns și au postit pînă seara, de durere pentru Saul, pentru fiul său Ionatan, pentru poporul Domnului, fiindcă fuseseră tăiați cu sabia.
13. David a zis tînărului care-i adusese aceste vești: „De unde ești?“ Și el a răspuns: „Sînt fiul unui străin, unui Amalecit.“
14. David i-a zis: „Cum nu ți-a fost frică să pui mîna pe unsul Domnului și să-l omori?“
15. Și David a chemat pe unul din oamenii lui, și a zis: „Apropie-te, și omoară-l!“ Omul acela a lovit pe Amalecit, care a murit.
16. Și David i-a zis: „Sîngele tău să cadă asupra capului tău, căci gura ta a mărturisit împotriva ta, fiindcă ai zis: «Am omorît pe unsul Domnului!“
17. Iată cîntarea de jale pe care a alcătuit-o David pentru Saul și fiul său Ionatan,
18. și pe care a poruncit s’o învețe copiii lui Iuda. Este numită cîntarea arcului și se află scrisă în Cartea Dreptului.
19. „Fala ta, Israele, zace ucisă pe dealurile tale!Cum au căzut vitejii!
20. Nu spuneți lucrul acesta în Gat, nu răspîndiți vestea aceasta în ulițele Ascalonului,ca să nu se bucure fetele Filistenilor, ca să nu se laude fetelor celor netăiați împrejur.