8. Și a zis: „Pe care drum să ne suim?“ Ioram a zis: „Pe drumul care duce în pustia Edomului.“
9. Împăratul lui Israel, împăratul lui Iuda și împăratul Edomului, au plecat; și, după un drum de șapte zile, n’au avut apă pentru oștire și pentru vitele cari veneau după ea.
10. Atunci împăratul lui Israel a zis: „Vai! Domnul a chemat pe acești trei împărați ca să-i dea în mînile Moabului!“
11. Dar Iosafat a zis: „Nu este aici nici un prooroc al Domnului, prin care să putem întreba pe Domnul?“ Unul din slujitorii împăratului lui Israel a răspuns: „Este aici Elisei, fiul lui Șafat, care turna apă pe mînile lui Ilie.“
12. Și Iosafat a zis: „Cuvîntul Domnului este cu el.“ Împăratul lui Israel, Iosafat, și împăratul Edomului s’au pogorît la el.
13. Elisei a zis împăratului lui Israel: „Ce am eu a face cu tine? Du-te la proorocii tatălui tău și la proorocii mamei tale.“ Și împăratul lui Israel i-a zis: „Nu! căci Domnul a chemat pe acești trei împărați ca să-i dea în mînile Moabului!“
14. Elisei a zis: „Viu este Domnul oștirilor, al cărui slujitor sînt, că, dacă n’aș avea în vedere pe Iosafat, împăratul lui Iuda, pe tine nu te-aș băga de loc în seamă, și nici nu m’aș uita la tine.
15. Acum aduceți-mi un cîntăreț cu arfa.“ Și pe cînd cînta cîntărețul din arfă, mîna Domnului a fost peste Elisei.
16. Și a zis: „Așa vorbește Domnul: „Faceți gropi în valea aceasta, groapă lîngă groapă!
17. Căci așa vorbește Domnul: «Nu veți vedea vînt și nu veți vedea ploaie, dar totuș valea aceasta se va umplea de apă, și veți bea, voi, turmele voastre și vitele voastre.
18. Dar aceasta este puțin lucru înaintea Domnului. El va da pe Moab în mînile voastre;
19. veți sfărîma toate cetățile întărite și toate cetățile alese, veți tăia toți copacii cei buni, veți astupa toate izvoarele de apă, și veți strica cu pietre toate ogoarele cele mai bune.“
20. Și dimineața, în clipa cînd se aducea jertfa, iată că a venit apa de pe drumul Edomului, și s’a umplut țara de apă.
21. Însă, toți Moabiții, auzind că împărații se suie să lupte împotriva lor, au chemat pe toți cei în vîrstă să poarte armele și mai mari chiar, și au stătut la hotar.
22. S’au sculat disdedimineață, și cînd a strălucit soarele peste ape, Moabiții au văzut în fața lor apele roși ca sîngele.
23. Ei au zis: „Este sînge! Împărații au scos sabia între ei, s’au tăiat unii pe alții; acum, la pradă, Moabiți!“
24. Și au mers împotriva taberei lui Israel. Dar Israel s’a sculat, și a bătut pe Moab, care a luat-o la fugă dinaintea lor. Au pătruns în țară, și au bătut pe Moab.
25. Au sfărîmat cetățile, au aruncat fiecare pietre, în toate ogoarele cele mai bune și le-au umplut cu pietre au astupat toate izvoarele de apă, și au tăiat toți copacii cei buni; prăștiașii au înconjurat și au bătut Chir-Hareset, din care n’au lăsat decît pietrele.