14. Ezechia, împăratul lui Iuda, a trimes să spună împăratului Asiriei la Lachis: „Am greșit! Depărtează-te de mine. Ce vei pune asupra mea, voi purta.“ Și împăratul Asiriei a cerut lui Ezechia, împăratul lui Iuda, trei sute de talanți de argint și treizeci de talanți de aur.
15. Ezechia a dat tot argintul care se afla în Casa Domnului și în vistieriile casei împăratului.
16. Atunci a luat Ezechia, împăratul lui Iuda, și a dat împăratului Asiriei, aurul cu care acoperise ușile și ușiorii Templului Domnului.
17. Împăratul Asiriei a trimes din Lachis la Ierusalim, la împăratul Ezechia, pe Tartan, Rab-Saris, și pe Rabșache cu o oștire puternică. S’au suit și au ajuns la Ierusalim. Cînd s’au suit și au ajuns, s’au oprit la canalul de apă al iazului de sus, pe drumul care duce în ogorul nălbitorului.
18. Au chemat pe împărat; și Eliachim, fiul lui Hilchia, mai marele peste casa împăratului, s’a dus la ei, cu Șebna, logofătul, și cu Ioah, fiul lui Asaf, arhivarul.
19. Rabșache le-a zis: „Spuneți lui Ezechia: «Așa vorbește marele împărat, împăratul Asiriei: «Ce este încrederea aceasta pe care te bizuiești?“
20. Tu ai zis: «Pentru război trebuie chibzuință și putere.» Dar acestea sînt doar vorbe în vînt. În cine dar ți-ai pus încrederea de te-ai răsculat împotriva mea?
21. Iată, ai pus-o în Egipt, ai luat în ajutor trestia aceea frîntă, care înțeapă și străpunge mîna oricui se sprijinește pe ea: așa este Faraon, împăratul Egiptului, pentru toți ceice se încred în el.
22. Poate că îmi veți spune: «În Domnul, Dumnezeul nostru, ne încredem.» Dar nu este El acela ale cărui înălțimi și altare le-a îndepărtat Ezechia, zicînd lui Iuda și Ierusalimului: «Să vă închinați înaintea altarului acestuia la Ierusalim?»
23. Acum fă o învoială cu stăpînul meu, împăratul Asiriei: îți voi da două mii de cai, să vedem dacă poți din partea ta să dai atîția călăreți ca să încalece pe ei.
24. Și cum ai putea îndepărta o căpetenie din cei mai mici slujitori ai stăpînului meu? Îți pui încrederea în Egipt pentru cară și călăreți.