14. David a locuit în pustie, în locuri întărite, și a rămas pe muntele din pustia Zif. Saul îl căuta mereu, dar Dumnezeu nu l-a dat în mînile lui.
15. David, văzînd că Saul a pornit să-i ia viața, a stătut în pustia Zif, în pădure.
16. Atunci Ionatan, fiul lui Saul, s’a sculat și s’a dus la David în pădure. El i-a întărit încrederea în Dumnezeu,
17. și i-a zis: „Nu te teme de nimic, căci mîna tatălui meu Saul nu te va atinge. Tu vei domni peste Israel, și eu voi fi al doilea după tine; tatăl meu Saul știe și el bine lucrul acesta.“
18. Au făcut iarăș amîndoi legămînt înaintea Domnului, și David a rămas în pădure, iar Ionatan s’a dus acasă.
19. Zifiții s’au suit la Saul la Ghibea, și au zis: „Nu-i David ascuns între noi în locuri întărite, în pădure, pe dealul Hachila, care este la miazăzi de pustie?
20. Pogoară-te dar, împărate, fiindcă aceasta este toată dorința sufletului tău; lasă pe noi dacă e vorba să-l dăm în mînile împăratului.“
21. Saul a zis: „Domnul să vă binecuvinteze că aveți milă de mine!
22. Duceți-vă, vă rog, de mai cercetați, ca să știți și să descoperiți în ce loc și-a îndreptat pașii, și cine l-a văzut, căci mi s’a spus că este foarte șiret.
23. Cercetați și vedeți toate locurile unde se ascunde, veniți apoi la mine cu ceva temeinic, și voi porni cu voi. Dacă este în țară, îl voi căuta printre toate miile lui Iuda.“
24. S’au sculat dar și s’au dus la Zif înaintea lui Saul. David și oamenii lui erau în pustia Maon, și anume în cîmpia din spre miazăzi de pustie.