8. Saul s’a mîniat foarte tare, și nu i-a plăcut vorba aceasta. El a zis: „Lui David îi dau zece mii și mie-mi dau mii! Nu-i mai lipsește decît împărăția.“
9. Și din ziua aceea Saul a privit cu ochi răi pe David.
10. A doua zi, duhul cel rău, trimes de Dumnezeu, a apucat pe Saul, care s’a înfuriat în mijlocul casei. David cînta, ca și în celelalte zile, și Saul era cu sulița în mînă.
11. Saul a ridicat sulița, zicîndu-și în sine: „Voi pironi pe David de perete“. Dar David s’a ferit de el de două ori.
12. Saul se teamea de David, pentrucă Domnul era cu David și Se depărtase dela el.
13. L-a îndepărtat de lîngă el, și l-a pus mai mare peste o mie de oameni.David ieșea și intra în fruntea poporului;
14. izbutea în tot ce făcea, și Domnul era cu el.
15. Saul, văzînd că izbutea totdeauna, se temea de el;
16. dar tot Israelul și Iuda iubeau pe David, pentrucă ieșea și intra în fruntea lor.
17. Saul a zis lui David: „Iată, îți voi da de nevastă pe fiică-mea cea mai mare Merab: numai să-mi slujești cu vitejie, și să porți războaiele Domnului“. Dar Saul își zicea: „Nu vreau să-mi pun mîna mea pe el, ci mîna Filistenilor să fie asupra lui“.
18. David a răspuns lui Saul: „Cine sînt eu, și ce este viața mea, ce este familia tatălui meu în Israel, ca să fiu ginerele împăratului?“
19. Venind vremea cînd Merab, fata lui Saul, avea să fie dată lui David, ea a fost dată de nevastă lui Adriel, din Mehola.