21. El își zicea: „I-o voi da ca să-i fie o cursă, și să cadă subt mîna Filistenilor“. Și Saul a zis lui David pentru a doua oară: „Astăzi îmi vei fi ginere“.
22. Saul a dat slujitorilor săi următoarea poruncă: „Vorbiți în taină lui David, și spuneți-i: «Iată că împăratul e binevoitor față de tine, și toți slujitorii lui te iubesc; fii acum ginerele împăratului.“
23. Slujitorii lui Saul au spus aceste lucruri la urechile lui David. Și David a răspuns: „Credeți că este ușor să fii ginerele împăratului? Eu sînt un om sărac și de puțină însemnătate.“
24. Slujitorii lui Saul i-au spus ce răspunsese David.
25. Saul a zis: „Așa să vorbiți lui David: «Împăratul nu cere nicio zestre; ci dorește o sută de prepuțuri de ale Filistenilor, ca să-și răzbune pe vrăjmașii lui.“ Saul avea de gînd să facă pe David să cadă în mînile Filistenilor.
26. Slujitorii lui Saul au spus aceste cuvinte lui David, și David a primit ce i se ceruse, pentru ca să fie ginerele împăratului. Înainte de vremea hotărîtă,
27. David s’a sculat, a plecat cu oamenii lui, și a ucis două sute de oameni dintre Filisteni; le-a adus prepuțurile, și a dat împăratului numărul întreg, ca să fie ginerele împăratului. Atunci Saul i-a dat de nevastă pe fiică-sa Mical.
28. Saul a văzut și a înțeles că Domnul era cu David; și fiică-sa, Mical, iubea pe David.
29. Saul s’a temut din ce în ce mai mult de David, și toată viața i-a fost vrăjmaș.