26. Ana a zis: „Domnul meu, iartă-mă! Cît este de adevărat că sufletul tău trăiește, domnul meu, atît este de adevărat că eu sînt femeia aceea care stăteam aici lîngă tine și mă rugam Domnului.
27. Pentru copilul acesta mă rugam, și Domnul a ascultat rugăciunea pe care I-o făceam.
28. De aceea vreau să-l dau Domnului: toată viața lui să fie dat Domnului.“ Și s’au închinat acolo înaintea Domnului.