21. Am rînduit un loc pentru chivot, unde este legămîntul Domnului, legămîntul pe care l-a făcut El cu părinții noștri, cînd i-a scos din țara Egiptului.
22. Solomon s’a așezat înaintea altarului Domnului, în fața întregei adunări a lui Israel. Și-a întins mînile spre cer,
23. și a zis:„Doamne, Dumnezeul lui Israel! Nu este Dumnezeu ca Tine, nici sus în ceruri, nici jos pe pămînt: Tu ții legămîntul și îndurarea față de robii Tăi, cari umblă înaintea Ta din toată inima lor!
24. Astfel, ai ținut cuvîntul dat robului tău David, tatăl meu; și ce ai spus cu gura Ta, împlinești în ziua aceasta cu puterea Ta.
25. Acum, Doamne, Dumnezeul lui Israel, ține făgăduința pe care ai făcut-o tatălui meu David, cînd ai zis: «Nu vei fi lipsit niciodată înaintea Mea de un urmaș care să șadă pe scaunul de domnie al lui Israel, numai fiii tăi să ia seamă la calea lor, și să umble înaintea Mea cum ai umblat tu înaintea Mea.
26. Oh, Dumnezeul lui Israel, împlinească-se făgăduința pe care ai făcut-o robului tău David, tatăl meu!
27. Dar ce! Va locui oare cu adevărat Dumnezeu pe pămînt? Iată că cerurile și cerurile cerurilor nu pot să Te cuprindă: cu cît mai puțin casa aceasta pe care Ți-am zidit-o eu!