2. Toți bărbații lui Israel s’au strîns la împăratul Solomon, în luna lui Etanim, care este a șaptea lună, în timpul praznicului.
3. Cînd au venit toți bătrînii lui Israel, preoții au ridicat chivotul.
4. Au adus chivotul Domnului, cortul întîlnirii, și toate uneltele sfinte, cari erau în cort: preoții și Leviții le-au adus.
5. Împăratul Solomon și toată adunarea lui Israel chemată la el au stătut înaintea chivotului. Au jertfit oi și boi, cari n’au putut fi nici numărați, nici socotiți, din pricina mulțimii lor.
6. Preoții au dus chivotul legămîntului Domnului la locul lui, în Locul prea sfînt al casei, în Sfînta Sfintelor, subt aripile heruvimilor.
7. Căci heruvimii aveau aripile întinse peste Locul chivotului, și acopereau chivotul și drugii lui pedeasupra.
8. Se dăduse drugilor o așa lungime încît capetele lor se vedeau din Locul sfînt dinaintea Locului prea sfînt, dar nu se vedeau deafară. Ei au fost acolo pînă în ziua de azi.
9. În chivot nu erau decît cele două table de piatră, pe cari le-a pus Moise în el la Horeb, cînd a făcut Domnul legămînt cu copiii lui Israel, la ieșirea lor din țara Egiptului.
10. În clipa cînd au ieșit preoții din Locul sfînt, norul a umplut casa Domnului.
11. Preoții n’au putut să rămînă acolo să facă slujba, din pricina norului; căci slava Domnului umpluse Casa Domnului.
12. Atunci Solomon a zis: „Domnul a zis că vrea să locuiască în întunerec!
13. Eu am zidit o casă care va fi locuința Ta, un loc unde vei locui pe vecie!“
14. Împăratul și-a întors fața, și a binecuvîntat pe toată adunarea lui Israel. Toată adunarea lui Israel era în picioare.
15. Și el a zis: „Binecuvîntat să fie Domnul, Dumnezeul lui Israel, care a vorbit cu gura Lui tatălui meu David, și care împlinește, prin puterea Lui, ce spusese, cînd a zis:
16. «Din ziua cînd am scos din Egipt pe poporul Meu Israel, n’am ales nici o cetate dintre toate semințiile lui Israel ca să Mi se zidească în ea o casă unde să locuiască Numele Meu, ci am ales pe David să împărățească peste poporul Meu Israel!»
17. Tatăl meu David avea de gînd să zidească o casă Numelui Domnului, Dumnezeului lui Israel.
18. Și Domnul a zis tatălui meu David: «Fiindcă ai avut de gînd să zidești o casă Numelui Meu, bine ai făcut că ai avut acest gînd.
19. Numai că nu tu vei zidi casa; ci fiul tău ieșit din trupul tău, va zidi casa Numelui Meu.“