1. Atunci împăratul Solomon a adunat la el la Ierusalim pe bătrînii lui Israel și pe toate căpeteniile semințiilor, pe căpeteniile familiilor copiilor lui Israel, ca să mute din cetatea lui David, adică Sionul, chivotul legămîntului Domnului.
2. Toți bărbații lui Israel s’au strîns la împăratul Solomon, în luna lui Etanim, care este a șaptea lună, în timpul praznicului.
3. Cînd au venit toți bătrînii lui Israel, preoții au ridicat chivotul.
4. Au adus chivotul Domnului, cortul întîlnirii, și toate uneltele sfinte, cari erau în cort: preoții și Leviții le-au adus.
5. Împăratul Solomon și toată adunarea lui Israel chemată la el au stătut înaintea chivotului. Au jertfit oi și boi, cari n’au putut fi nici numărați, nici socotiți, din pricina mulțimii lor.
6. Preoții au dus chivotul legămîntului Domnului la locul lui, în Locul prea sfînt al casei, în Sfînta Sfintelor, subt aripile heruvimilor.
7. Căci heruvimii aveau aripile întinse peste Locul chivotului, și acopereau chivotul și drugii lui pedeasupra.
8. Se dăduse drugilor o așa lungime încît capetele lor se vedeau din Locul sfînt dinaintea Locului prea sfînt, dar nu se vedeau deafară. Ei au fost acolo pînă în ziua de azi.
9. În chivot nu erau decît cele două table de piatră, pe cari le-a pus Moise în el la Horeb, cînd a făcut Domnul legămînt cu copiii lui Israel, la ieșirea lor din țara Egiptului.
10. În clipa cînd au ieșit preoții din Locul sfînt, norul a umplut casa Domnului.