25. Și împăratul a zis: „Tăiați în două copilul cel viu, și dați o jumătate uneia și o jumătate celeilalte.“
26. Atunci femeia al cărei copil era viu, a simțit că i se rupe inima pentru copil, și a zis împăratului: „Ah! domnul meu, dă-i mai bine ei copilul cel viu, și nu-l omorî!“ Dar cealaltă a zis: „Să nu fie nici al meu nici al tău; tăiați-l!“
27. Și împăratul, luînd cuvîntul, a zis: „Dați celei dintîi copilul cel viu, și nu-l omorîți. Ea este mama lui.“
28. Tot Israelul a auzit de hotărîrea pe care o rostise împăratul. Și s’au temut de împărat, căci au văzut că înțelepciunea lui Dumnezeu era în el, povățuindu-l în judecățile lui.