13. Dumnezeul nădejdii să vă umple de toată bucuria și pacea, pe care o dă credința, pentruca, prin puterea Duhului Sfînt, să fiți tari în nădejde!
14. În ce vă privește pe voi, fraților, eu însumi sînt încredințat că sînteți plini de bunătate, plini și de orice fel de cunoștință, și astfel sînteți în stare să vă sfătuiți unii pe alții.
15. Totuș, ici colea v’am scris mai cu îndrăzneală, ca să vă aduc din nou aminte de lucrurile acestea, în puterea harului, pe care mi l-a dat Dumnezeu,
16. ca să fiu slujitorul lui Isus Hristos între Neamuri. Eu îmi împlinesc cu scumpătate slujba Evangheliei lui Dumnezeu, pentruca Neamurile să-I fie o jertfă bine primită, sfințită de Duhul Sfînt.
17. Eu dar mă pot lăuda în Isus Hristos, în slujirea lui Dumnezeu.
18. Căci n’aș îndrăzni să pomenesc nici un lucru, pe care să nu-l fi făcut Hristos prin mine, ca să aducă Neamurile la ascultarea de El: fie prin cuvîntul meu, fie prin faptele mele,
19. fie prin puterea semnelor și a minunilor, fie prin puterea Duhului Sfînt. Așa că, de la Ierusalim și țările de primprejur, pînă la Iliric, am răspîndit cu prisosință Evanghelia lui Hristos.
20. Și am căutat să vestesc Evanghelia acolo unde Hristos nu fusese vestit, ca să nu zidesc pe temelia pusă de altul,
21. după cum este scris: „Aceia, cărora nu li se propovăduise despre El, Îl vor vedea, și cei ce n’auziseră de El, Îl vor cunoaște.“
22. Iată ce m’a împedecat de multe ori să vin la voi.
23. Dar acum, fiindcă nu mai am nimic care să mă țină pe aceste meleaguri, și fiindcă de ani de zile doresc fierbinte să vin la voi,
24. nădăjduiesc să vă văd în treacăt, cînd mă voi duce în Spania, și să fiu însoțit de voi pînă acolo, după ce îmi voi împlini, măcar în parte, dorința de a fi stat la voi.
25. Acum mă duc la Ierusalim să duc niște ajutoare sfinților.
26. Căci cei din Macedonia și Ahaia au avut bunătatea să facă o strîngere de ajutoare pentru săracii dintre sfinții, cari sînt în Ierusalim.
27. Negreșit, au avut bunătatea; dar era și o datorie față de ei; pentrucă, dacă Neamurile au avut parte de binecuvîntările lor duhovnicești, este de datoria lor să-i ajute și ele cu bunurile lor pămîntești.
28. După ce-mi voi împlini dar însărcinarea aceasta, și le voi încredința aceste daruri, voi pleca în Spania, și voi trece pe la voi.
29. Știu că dacă vin la voi, voi veni cu o deplină binecuvîntare dela Hristos.
30. Vă îndemn dar, fraților, pentru Domnul nostru Isus Hristos, și pentru dragostea Duhului, să vă luptați împreună cu mine, în rugăciunile voastre către Dumnezeu pentru mine,