19. Așa dar, să urmărim lucrurile, cari duc la pacea și zidirea noastră.
20. Să nu nimicești, pentru o mîncare, lucrul lui Dumnezeu. Drept vorbind, toate lucrurile sînt curate. Totuș, a mînca din ele, cînd faptul acesta ajunge pentru altul un prilej de cădere, este rău.
21. Bine este să nu mănînci carne, să nu bei vin și să te ferești de orice lucru, care poate fi pentru fratele tău un prilej de cădere, de păcătuire sau de slăbire.
22. Încredințarea pe care o ai, păstrează-o pentru tine, înaintea lui Dumnezeu. Ferice de cel ce nu se osîndește singur în ce găsește bine.
23. Dar cine se îndoiește și mănîncă, este osîndit, pentrucă nu mănîncă din încredințare. Tot ce nu vine din încredințare, e păcat.