1. Isus S’a suit într’o corabie, a trecut marea, și a venit în cetatea Sa.
2. Și iată că I-au adus un slăbănog, care zăcea într’un pat. Isus le-a văzut credința, și a zis slăbănogului: „Îndrăznește, fiule! Păcatele îți sînt iertate!“
3. Și iată că, unii din cărturari au zis în ei înșiși: „Omul acesta hulește!“
4. Isus, care le cunoștea gîndurile, a zis: „Pentruce aveți gînduri rele în inimile voastre?“
5. Căci ce este mai lesne? A zice: „Iertate îți sînt păcatele“, sau a zice: „Scoală-te și umblă?“
6. Dar, ca să știți că Fiul omului are putere pe pămînt să ierte păcatele, – „Scoală-te“, a zis El slăbănogului, „ridică-ți patul, și du-te acasă.“
7. Slăbănogul s’a sculat, și s’a dus acasă.
8. Cînd au văzut noroadele lucrul acesta, s’au spăimîntat, și au slăvit pe Dumnezeu, care a dat oamenilor o astfel de putere.
9. De acolo, Isus a mers mai departe, și a văzut pe un om, numit Matei, șezînd la vamă. Și i-a zis: „Vino după Mine“. Omul acela s’a sculat, și a mers după El.
10. Pe cînd ședea Isus la masă, în casă, iată că au venit o mulțime de vameși și păcătoși, și au șezut la masă cu El și cu ucenicii Lui.
11. Fariseii au văzut lucrul acesta, și au zis ucenicilor Lui: „Pentruce mănîncă Învățătorul vostru cu vameșii și cu păcătoșii?“
12. Isus i-a auzit, și le-a zis: „Nu cei sănătoși au trebuință de doftor, ci cei bolnavi.
13. Duceți-vă de învățați ce înseamnă: «Milă voiesc, iar nu jertfă!» Căci n’am venit să chem la pocăință pe cei neprihăniți, ci pe cei păcătoși.“
14. Atunci ucenicii lui Ioan au venit la Isus, și I-au zis: „De ce noi și Fariseii postim des, iar ucenicii Tăi nu postesc de loc?“
15. Isus le-a răspuns: „Se pot jăli nuntașii cîtă vreme este mirele cu ei? Vor veni zile, cînd mirele va fi luat dela ei, și atunci vor posti.
16. Nimeni nu pune un petec de postav nou la o haină veche; pentrucă și-ar lua umplutura din haină, și ruptura ar fi mai rea.
17. Nici nu pun oamenii vin nou în burdufuri vechi; altfel, burdufurile plesnesc, vinul se varsă, și burdufurile se prăpădesc; ci vinul nou îl pun în burdufuri noi, și se păstrează amîndouă.“
18. Pe cînd le spunea Isus aceste vorbe, iată că a venit unul din fruntașii sinagogii, I s’a închinat, și I-a zis: „Fiica mea adineaori a murit; dar vino de pune-Ți mînile peste ea, și va învia.“
19. Isus S’a sculat, și a plecat după el împreună cu ucenicii Lui.
20. Și iată o femeie, care de doisprezece ani avea o scurgere de sînge, a venit pe dinapoi, și s’a atins de poala hainei Lui.
21. Căci își zicea ea: „Numai să mă pot atinge de haina Lui, și mă voi tămădui.“
22. Isus S’a întors, a văzut-o, și i-a zis: „Îndrăznește, fiică! Credința ta te-a tămăduit.“ Și s’a tămăduit femeia chiar în ceasul acela.
23. Cînd a ajuns Isus în casa fruntașului sinagogii, și cînd a văzut pe ceice cîntau din fluier, și gloata bocind,
24. le-a zis: „Dați-vă la o parte; căci fetița n’a murit, ci doarme!“ Ei își băteau joc de El.
25. Dar, dupăce a fost scoasă gloata afară, Isus a intrat înlăuntru, a luat pe fetiță de mînă, și fetița s-a sculat.
26. Și s’a dus vestea despre această minune în tot ținutul acela.
27. Cînd a plecat de acolo, s’au luat după Isus doi orbi, cari strigau și ziceau: „Ai milă de noi, Fiul lui David!“
28. După ce a intrat în casă, orbii au venit la El. Și Isus le-a zis: „Credeți că pot face lucrul acesta?“ „Da, Doamne“, I-au răspuns ei.
29. Atunci S’a atins de ochii lor, și a zis: „Facă-vi-se după credința voastră!“
30. Și li s’au deschis ochii. Isus le-a poruncit cu tot dinadinsul și le-a zis: „Vedeți, să nu știe nimeni.“
31. Dar ei, cum au ieșit afară, au răspîndit vestea despre El în tot ținutul acela.
32. Pe cînd plecau orbii aceștia, iată că au adus la Isus un mut îndrăcit.
33. După ce a fost scos dracul din el, mutul a vorbit. Și noroadele, mirate, ziceau: „Niciodată nu s’a văzut așa ceva în Israel!“
34. Dar Fariseii ziceau: „Cu ajutorul domnului dracilor scoate El dracii!“
35. Isus străbătea toate cetățile și satele, învățînd pe norod în sinagogi, propovăduind Evanghelia Împărăției, și vindecînd orice fel de boală și orice fel de neputință, care era în norod.
36. Cînd a văzut gloatele, I s’a făcut milă de ele, pentru că erau necăjite și risipite, ca niște oi cari n’au păstor.
37. Atunci a zis ucenicilor Săi: „Mare este secerișul, dar puțini sînt lucrătorii!
38. Rugați dar pe Domnul secerișului să scoată lucrători la secerișul Lui.“