5. Iuda a aruncat arginții în Templu, și s’a dus de s’a spînzurat.
6. Preoții cei mai de seamă au strîns arginții, și au zis: „Nu este îngăduit să-i punem în vistieria Templului, fiindcă sînt preț de sînge.“
7. Și dupăce s’au sfătuit, au cumpărat cu banii aceia „Țarina olarului,“ ca loc pentru îngroparea străinilor.
8. Iată de ce țarina aceea a fost numită pînă în ziua de azi: „Țarina sîngelui.“
9. Atunci s’a împlinit ce fusese vestit prin proorocul Ieremia, care zice: „Au luat cei treizeci de arginți, prețul celui prețuit, pe care l-au prețuit unii din fiii lui Israel;
10. și i-au dat pe Țarina olarului, după cum îmi poruncise Domnul.“
11. Isus S’a înfățișat înaintea dregătorului. Dregătorul L-a întrebat: „Ești Tu «Împăratul Iudeilor?“ „Da“, i-a răspuns Isus, „sînt.“
12. Dar n’a răspuns nimic la învinuirile preoților celor mai de seamă și bătrînilor.
13. Atunci Pilat I-a zis: „N’auzi de cîte lucruri Te învinuiesc ei?“
14. Isus nu i-a răspuns la niciun cuvînt, așa că se mira foarte mult dregătorul.
15. La fiecare praznic al Paștelor, dregătorul avea obicei să sloboadă norodului un întemnițat, pe care-l voiau ei.