Capitolele

  1. 1
  2. 2
  3. 3
  4. 4
  5. 5
  6. 6
  7. 7
  8. 8
  9. 9
  10. 10
  11. 11
  12. 12
  13. 13
  14. 14
  15. 15
  16. 16
  17. 17
  18. 18
  19. 19
  20. 20
  21. 21
  22. 22
  23. 23
  24. 24
  25. 25
  26. 26
  27. 27
  28. 28

Vechiul Testament

Noul Testament

Matei 25 Versiunea Dumitru Cornilescu (VDC)

1. Atunci Împărăția cerurilor se va asemăna cu zece fecioare, cari și-au luat candelele, și au ieșit în întîmpinarea mirelui.

2. Cinci din ele erau nechibzuite, și cinci înțelepte.

3. Cele nechibzuite, cînd și-au luat candelele, n’au luat cu ele untdelemn;

4. dar cele înțelepte, împreună cu candelele, au luat cu ele și untdelemn în vase.

5. Fiindcă mirele zăbovea, au ațipit toate, și au adormit.

6. La miezul nopții, s’a auzit o strigare: «Iată mirele, ieșiți-i în întîmpinare!»

7. Atunci toate fecioarele acelea s’au sculat și și-au pregătit candelele.

8. Cele nechibzuite au zis celor înțelepte: «Dați-ne din untdelemnul vostru, căci ni se sting candelele.»

9. Cele înțelepte le-au răspuns: «Nu; ca nu cumva să nu ne ajungă nici nouă nici vouă; ci mai bine duceți-vă la cei ce vînd untdelemn și cumpărați-vă.»

10. Pe cînd se duceau ele să cumpere untdelemn, a venit mirele: cele ce erau gata, au intrat cu el în odaia de nuntă, și s’a încuiat ușa.

11. Mai pe urmă, au venit și celelalte fecioare, și au zis: «Doamne, Doamne, deschide-ne!»

12. Dar el, drept răspuns, le-a zis: «Adevărat vă spun, că nu vă cunosc!»

13. Veghiați dar, căci nu știți ziua, nici ceasul în care va veni Fiul omului.

14. Atunci Împărăția cerurilor se va asemăna cu un om, care, cînd era să plece într’o altă țară, a chemat pe robii săi, și le-a încredințat avuția sa.

15. Unuia i-a dat cinci talanți, altuia doi, și altuia unul: fiecăruia după puterea lui; și a plecat.

16. Îndată, cel ce primise cei cinci talanți, s’a dus, i-a pus în negoț, și a cîștigat cu ei alți cinci talanți.

17. Tot așa, cel ce primise cei doi talanți, a cîștigat și el alți doi cu ei.

18. Cel ce nu primise decît un talant, s’a dus de a făcut o groapă în pămînt și a ascuns acolo banii stăpînului său.

19. După multă vreme, stăpînul robilor acelora s’a întors și le-a cerut socoteala.

20. Cel ce primise cei cinci talanți, a venit, a adus alți cinci talanți, și a zis: «Doamne, mi-ai încredințat cinci talanți; iată că am cîștigat cu ei alți cinci talanți.»

21. Stăpînul său i-a zis: «Bine, rob bun și credincios; ai fost credincios în puține lucruri, te voi pune peste multe lucruri; intră în bucuria stăpînului tău.»

22. Cel ce primise cei doi talanți, a venit și el, și a zis: «Doamne, mi-ai încredințat doi talanți; iată că am cîștigat cu ei alți doi talanți.»

23. Stăpînul său i-a zis: «Bine, rob bun și credincios; ai fost credincios în puține lucruri, te voi pune peste multe lucruri; intră în bucuria stăpînului tău!»

24. Cel ce nu primise decît un talant, a venit și el, și a zis: «Doamne, am știut că ești om aspru, care seceri de unde n’ai sămănat, și strîngi de unde n’ai vînturat:

25. mi-a fost teamă, și m’am dus de ți-am ascuns talantul în pămînt; iată-ți ce este al tău!»

26. Stăpînul său i-a răspuns: «Rob viclean și leneș! Ai știut că secer de unde n’am sămănat, și că strîng de unde n’am vînturat;

27. prin urmare se cădea ca tu să-mi fi dat banii la zarafi, și, la venirea mea, eu mi-aș fi luat înapoi cu dobîndă ce este al meu!

28. Luați-i dar talantul, și dați-l celui ce are zece talanți.

29. Pentrucă celui ce are, i se va da, și va avea de prisos; dar dela cel ce n’are, se va lua și ce are!

30. Iar pe robul acela netrebnic, aruncați-l în întunerecul de afară: acolo va fi plînsul și scrîșnirea dinților.

31. „Cînd va veni Fiul omului în slava Sa, cu toți sfinții îngeri, va ședea pe scaunul de domnie al slavei Sale.

32. Toate neamurile vor fi adunate înaintea Lui. El îi va despărți pe unii de alții cum desparte păstorul oile de capre;

33. și va pune oile la dreapta, iar caprele la stînga Lui.

34. Atunci Împăratul va zice celor dela dreapta Lui: «Veniți binecuvîntații Tatălui Meu de moșteniți Împărăția, care v’a fost pregătită dela întemeierea lumii.

35. Căci am fost flămînd, și Mi-ați dat de mîncat; Mi-a fost sete, și Mi-ați dat de băut; am fost străin, și M’ați primit;

36. am fost gol, și M’ați îmbrăcat; am fost bolnav, și ați venit să Mă vedeți; am fost în temniță, și ați venit pe la Mine.»

37. Atunci cei neprihăniți Îi vor răspunde: «Doamne, cînd Te-am văzut noi flămînd, și Ți-am dat să mănînci? Sau fiindu-Ți sete, și Ți-am dat de ai băut?

38. Cînd Te-am văzut noi străin, și Te-am primit? Sau gol, și Te-am îmbrăcat?

39. Cînd Te-am văzut noi bolnav sau în temniță, și am venit pe la Tine?»

40. Drept răspuns, Împăratul le va zice: «Adevărat vă spun că, oridecîteori ați făcut aceste lucruri unuia din acești foarte neînsemnați frați ai Mei, Mie mi le-ați făcut.»

41. Apoi va zice celor dela stînga Lui: «Duceți-vă dela Mine, blestemaților, în focul cel vecinic, care a fost pregătit diavolului și îngerilor lui!

42. Căci am fost flămînd, și nu Mi-ați dat să mănînc; Mi-a fost sete, și nu Mi-ați dat să beau;

43. am fost străin, și nu M’ați primit; am fost gol, și nu M’ați îmbrăcat; am fost bolnav și în temniță, și n’ați venit pela Mine.»

44. Atunci Îi vor răspunde și ei: «Doamne, cînd Te-am văzut noi flămînd sau fiindu-Ți sete, sau străin, sau gol, sau bolnav, sau în temniță, și nu Ți-am slujit?»

45. Și El, drept răspuns, le va zice: «Adevărat vă spun că, oridecîteori n’ați făcut aceste lucruri unuia dintr’acești foarte neînsemnați frați ai Mei, Mie nu Mi le-ați făcut.»

46. Și aceștia vor merge în pedeapsa vecinică, iar cei neprihăniți vor merge în viața vecinică.“