13. De aceea le vorbesc în pilde, pentrucă ei, măcar că văd, nu văd, și măcar că aud, nu aud, nici nu înțeleg.
14. Și cu privire la ei se împlinește proorocia lui Isaia, care zice:«Veți auzi cu urechile voastre, și nu veți înțelege; veți privi cu ochii voștri, și nu veți vedea.
15. Căci inima acestui popor s’a împietrit; au ajuns tari de urechi, și-au închis ochii, ca nu cumva să vadă cu ochii, să audă cu urechile, să înțeleagă cu inima, să se întoarcă la Dumnezeu, și să-i vindec.»
16. Dar ferice de ochii voștri că văd; și de urechile voastre că aud!
17. Adevărat vă spun că, mulți prooroci și oameni neprihăniți au dorit să vadă lucrurile pe cari le vedeți voi, și nu le-au văzut; și să audă lucrurile pe cari le auziți voi, și nu le-au auzit.
18. Ascultați dar ce însemnează pilda sămănătorului.
19. Cînd un om aude Cuvîntul privitor la Împărăție, și nu-l înțelege, vine Cel rău și răpește ce a fost sămănat în inima lui. Acesta este sămînța căzută lîngă drum.
20. Sămînța căzută în locuri stîncoase, este cel ce aude Cuvîntul, și-l primește îndată cu bucurie;
21. dar n’are rădăcină în el, ci ține pînă la o vreme; și, cum vine un necaz sau o prigonire din pricina Cuvîntului, se leapădă îndată de el.
22. Sămînța căzută între spini, este cel ce aude Cuvîntul; dar îngrijorările veacului acestuia și înșelăciunea bogățiilor îneacă acest Cuvînt, și ajunge neroditor.
23. Iar sămînța căzută în pămînt bun, este cel ce aude Cuvîntul și-l înțelege; el aduce roadă: un grăunte dă o sută, altul șaizeci, altul treizeci.“
24. Isus le-a pus înainte o altă pildă, și le-a zis: „Împărăția cerurilor se aseamănă cu un om care a sămănat o sămînță bună în țarina lui.
25. Dar, pe cînd dormeau oamenii, a venit vrăjmașul lui, a sămănat neghină între grîu, și a plecat.
26. Cînd au răsărit firele de grîu și au făcut rod, a ieșit la iveală și neghina.