38. Și El i-a întrebat: „Cîte pîni aveți? Duceți-vă de vedeți.“ S’au dus de au văzut cîte pîni au, și au răspuns: „Cinci, și doi pești.“
39. Atunci le-a poruncit să-i așeze pe toți, cete-cete, pe iarba verde.
40. Și au șezut jos în cete de cîte o sută și de cîte cincizeci.
41. El a luat cele cinci pîni și cei doi pești. Și-a ridicat ochii spre cer, și a rostit binecuvîntarea. Apoi a frînt pînile și le-a dat ucenicilor, ca ei să le împartă norodului. Asemenea și cei doi pești, i-a împărțit la toți.
42. Au mîncat toți și s’au săturat;
43. și au ridicat douăsprezece coșuri pline cu fărămituri de pîne și cu ce mai rămăsese din pești.
44. Cei ce mîncaseră pînile, erau cinci mii de bărbați.
45. Îndată, Isus a silit pe ucenicii Săi să intre în corabie, și să treacă înaintea Lui de cealaltă parte, spre Betsaida. În timpul acesta, El avea să dea drumul norodului.
46. Dupăce Și-a luat rămas bun dela norod, S’a dus în munte, ca să Se roage.
47. Cînd s’a înserat, corabia era în mijlocul mării, iar Isus era singur pe țărm.
48. A văzut pe ucenici că se necăjesc cu vîslirea, căci vîntul le era împotrivă. Și într’a patra strajă din noapte, a mers la ei, umblînd pe mare, și voia să treacă pe lîngă ei.
49. Cînd L-au văzut ei umblînd pe mare, li s’a părut că este o nălucă, și au țipat;
50. pentrucă toți L-au văzut, și s’au spăimîntat. Isus a vorbit îndată cu ei, și le-a zis: „Îndrăzniți, Eu sînt, nu vă temeți!“
51. Apoi S’a suit la ei în corabie, și a stat vîntul. Ei au rămas uimiți și înmărmuriți,
52. căci nu înțeleseseră minunea cu pînile, fiindcă le era inima împietrită.
53. După ce au trecut marea, au venit în ținutul Ghenezaretului, și au tras la mal.
54. Cînd au ieșit din corabie, oamenii au cunoscut îndată pe Isus,