29. și cînd este coaptă roada, pune îndată secerea în ea, pentrucă a venit secerișul.“
30. El a mai zis: „Cu ce vom asemăna Împărăția lui Dumnezeu, sau prin ce pildă o vom înfățișa?
31. Se aseamănă cu un grăunte de muștar, care, cînd este sămănat în pămînt, este cea mai mică dintre toate semințele de pe pămînt;
32. dar, după ce a fost sămănat, crește și se face mai mare decît toate zarzavaturile, și face ramuri mari, așa că păsările cerului își pot face cuiburi la umbra lui.“
33. Isus le vestea Cuvîntul prin multe pilde de felul acesta, după cum erau ei în stare să-L priceapă.
34. Nu le vorbea de loc fără pildă; dar, cînd era singur la o parte, lămurea ucenicilor Săi toate lucrurile.
35. În aceeaș zi, seara, Isus le-a zis: „Să trecem în partea cealaltă.“
36. Dupăce au dat drumul norodului, ucenicii L-au luat în corabia în care se afla, și așa cum era. Împreună cu El mai erau și alte corăbii.
37. S’a stîrnit o mare furtună de vînt, care arunca valurile în corabie, așa că mai că se umplea corabia.
38. Și El dormea la cîrmă pe căpătîi. Ucenicii L-au deșteptat, și I-au zis: „Învățătorule, nu-Ți pasă că pierim?“
39. El S’a sculat, a certat vîntul, și a zis mării: „Taci! Fără gură!“ Vîntul a stat, și s’a făcut o liniște mare.
40. Apoi le-a zis: „Pentruce sînteți așa de fricoși? Tot n’aveți credință?“
41. I-a apucat o mare frică, și ziceau unii către alții: „Cine este acesta de Îl ascultă chiar și vîntul și marea?“