Vechiul Testament

Noul Testament

Marcu 4:18-29 Versiunea Dumitru Cornilescu (VDC)

18. Alții sînt cei înfățișați prin sămînța căzută între spini; aceștia sînt cei ce aud Cuvîntul;

19. dar năvălesc în ei grijile lumii, înșelăciunea bogățiilor și poftele altor lucruri, cari îneacă Cuvîntul, și-l fac astfel neroditor.

20. Alții apoi sînt înfățișați prin sămînța căzută în pămînt bun. Aceștia sînt cei ce aud Cuvîntul, îl primesc, și fac roadă: unul treizeci, altul șaizeci și altul o sută.“

21. El le-a mai zis: „Oare lumina este adusă ca să fie pusă supt baniță, sau supt pat? Nu este adusă ca să fie pusă în sfeșnic?

22. Căci nu este nimic ascuns, care nu va fi descoperit, și nimic tăinuit, care nu va ieși la lumină.

23. Dacă are cineva urechi de auzit, să audă.“

24. El le-a mai zis: „Luați seama la ce auziți. Cu ce măsură veți măsura, vi se va măsura: și vi se va da și mai mult.

25. Căci celui ce are, i se va da; dar dela celce n’are, se va lua și ce are.“

26. El a mai zis: „Cu Împărăția lui Dumnezeu este ca atunci cînd aruncă un om sămînța în pămînt;

27. fie că doarme noaptea, fie că stă treaz ziua: sămînța încolțește și crește fără să știe el cum.

28. Pămîntul rodește singur: întîi un fir verde, apoi spic, după aceea grîu deplin în spic;

29. și cînd este coaptă roada, pune îndată secerea în ea, pentrucă a venit secerișul.“

Citiți capitolul complet Marcu 4