33. La ceasul al șaselea, s’a făcut întunerec peste toată țara, pînă la ceasul al nouălea.
34. Și în ceasul al nouălea, Isus a strigat cu glas tare: „Eloi, Eloi, lama sabactani“ care, tîlmăcit, înseamnă: „Dumnezeul Meu, Dumnezeul Meu, pentruce M’ai părăsit?“
35. Unii din cei ce stăteau acolo, cînd L-au auzit, ziceau: „Iată, cheamă pe Ilie!“
36. Și unul din ei a alergat de a umplut un burete cu oțet, l-a pus într’o trestie, și I-a dat să bea, zicînd: „Lăsați să vedem dacă va veni Ilie să-L pogoare de pe cruce!“
37. Dar Isus a scos un strigăt tare, și Și-a dat duhul.
38. Perdeaua dinlăuntrul Templului s’a rupt în două de sus pînă jos.
39. Sutașul, care sta în fața lui Isus, cînd a văzut că Și-a dat astfel duhul, a zis: „Cu adevărat, omul acesta era Fiul lui Dumnezeu!“
40. Acolo erau și niște femei, cari priveau de departe. Printre ele erau Maria Magdalina, Maria, mama lui Iacov cel mic și a lui Iose, și Salome,
41. cari,pe cînd era El în Galilea, mergeau după El și-I slujeau; și multe alte femei, cari se suiseră împreună cu El în Ierusalim.
42. Cînd s’a înserat – fiindcă era ziua Pregătirii, adică, ziua dinaintea Sabatului. –
43. a venit Iosif din Arimatea, un sfetnic cu vază al soborului, care și el aștepta Împărăția lui Dumnezeu. El a îndrăznit să se ducă la Pilat ca să ceară trupul lui Isus.
44. Pilat s’a mirat că murise așa de curînd; a chemat pe sutaș, și l-a întrebat dacă a murit de mult.
45. După ce s’a încredințat de la sutaș că a murit, a dăruit lui Iosif trupul.