6. Dupăce le-au aruncat, au prins o așa de mare mulțime de pești că începeau să li se rupă mrejile.
7. Au făcut semn tovarășilor lor, cari erau în cealaltă corabie, să vină să le ajute. Aceia au venit și au umplut amîndouă corăbiile, așa că au început să se afunde corăbiile.
8. Cînd a văzut Simon Petru lucrul acesta, s’a aruncat la genunchii lui Isus, și I-a zis: „Doamne, pleacă dela mine, căci sînt un om păcătos.“
9. Fiindcă îl apucase spaima, pe el și pe toți ceice erau cu el, din pricina pescuirii, pe care o făcuseră.
10. Tot așa și pe Iacov și pe Ioan, fiii lui Zebedei, tovarășii lui Simon. Atunci Isus a zis lui Simon: „Nu te teme; de acum încolo vei fi pescar de oameni.“
11. Ei au scos corăbiile la mal, au lăsat totul, și au mers după El.
12. Isus era într’una din cetăți. Și iată că un om plin de lepră, cum L-a văzut, s’a aruncat cu fața la pămînt, L-a rugat, și I-a zis: „Doamne dacă vrei, poți să mă curățești.“