14. Isus, plin de puterea Duhului, S’a întors în Galilea, și I s’a dus vestea în tot ținutul deprimprejur.
15. El învăța pe oameni în sinagogile lor, și era slăvit de toți.
16. A venit în Nazaret, unde fusese crescut; și, după obiceiul Său, în ziua Sabatului, a intrat în sinagogă. S’a sculat să citească,
17. și I s’a dat cartea proorocului Isaia. Cînd a deschis-o, a dat peste locul unde era scris:
18. „Duhul Domnului este peste Mine, pentrucă M’a uns să vestesc săracilor Evanghelia; M’a trimes să tămăduiesc pe cei cu inima zdrobită, să propovăduiesc robilor de război slobozirea, și orbilor căpătarea vederii; să dau drumul celor apăsați,
19. și să vestesc anul de îndurare al Domnului.“
20. În urmă, a închis cartea, a dat-o înapoi îngrijitorului, și a șezut jos. Toți ceice se aflau în sinagogă, aveau privirile pironite spre El.
21. Atunci a început să le spună: „Astăzi s’au împlinit cuvintele acestea din Scriptură, pe cari le-ați auzit.“
22. Și toți Îl vorbeau de bine, se mirau de cuvintele pline de har, cari ieșiau din gura Lui, și ziceau: „Oare nu este acesta feciorul lui Iosif?“
23. Isus le-a zis: „Fără îndoială, Îmi veți spune zicala aceea: «Doftore, vindecă-te pe tine însuți»; și Îmi veți zice: «Fă și aici, în patria Ta, tot ce am auzit că ai făcut în Capernaum.“
24. „Dar“, a adăugat El „adevărat vă spun că, niciun prooroc nu este primit bine în patria lui.