29. Dar ei au stăruit de El, și au zis: „Rămîi cu noi, căci este spre seară, și ziua aproape a trecut.“ Și a intrat să rămînă cu ei.
30. Pe cînd ședea la masă cu ei, a luat pînea; și, după ce a rostit binecuvîntarea, a frînt-o, și le-a dat-o.
31. Atunci li s’au deschis ochii, și L-au cunoscut; dar El S’a făcut nevăzut dinaintea lor.
32. Și au zis unul către altul: „Nu ne ardea inima în noi, cînd ne vorbea pe drum, și ne deschidea Scripturile?“
33. S’au sculat chiar în ceasul acela, s’au întors în Ierusalim, și au găsit pe cei unsprezece și pe cei ce erau cu ei, adunați la un loc,
34. și zicînd: „A înviat Domnul cu adevărat, și S’a arătat lui Simon.“
35. Și au istorisit ce li se întîmplase pe drum, și cum L-au cunoscut la frîngerea pînii.
36. Pe cînd vorbeau ei astfel, însuș Isus a stătut în mijlocul lor, și le-a zis: „Pace vouă!“
37. Plini de frică și de spaimă, ei credeau că văd un duh.
38. Dar El le-a zis: „Pentru ce sînteți turburați? Și dece vi se ridică astfel de gînduri în inimă?
39. Uitați-vă la mînile și picioarele Mele, Eu sînt; pipăiți-Mă și vedeți: un duh n’are nici carne, nici oase, cum vedeți că am Eu.“