12. Dar Petru s’a sculat, și a dat fuga la mormînt. S’a plecat, și s’a uitat înlăuntru, dar n’a văzut decît fășiile de pînză, cari stăteau pe pămînt; apoi a plecat acasă, mirat de cele întîmplate.
13. În aceeaș zi, iată, doi ucenici se duceau la un sat, numit Emaus, care era la o depărtare de șaizeci de stadii de Ierusalim;
14. și vorbeau între ei despre tot ce se întîmplase.
15. Pe cînd vorbeau ei și se întrebau, Isus S’a apropiat, și mergea pe drum împreună cu ei.
16. Dar ochii lor erau împiedicați să-L cunoască.
17. El le-a zis: „Ce vorbe sînt acestea pe cari le schimbați între voi pe drum?“ Și ei s’au oprit, uitîndu-se triști.
18. Drept răspuns, unul din ei, numit Cleopa, I-a zis: „Tu ești singurul străin aici în Ierusalim, de nu știi ce s’a întîmplat în el zilele acestea?“ –
19. „Ce?“ le-a zis El. – Și ei I-au răspuns: „Ce s’a întîmplat cu Isus din Nazaret, care era un prooroc puternic în fapte și în cuvinte, înaintea lui Dumnezeu și înaintea întregului norod.
20. Cum preoții cei mai de seamă și mai marii noștri L-au dat să fie osîndit la moarte, și L-au răstignit?“
21. Noi trăgeam nădejde că El este Acela, care va izbăvi pe Israel; dar cu toate acestea, iată că astăzi este a treia zi decînd s’au întîmplat aceste lucruri.
22. Ba încă niște femei de ale noastre ne-au pus în uimire: ele s’au dus disdedimineață la mormînt,
23. nu I-au găsit trupul, și au venit și au spus că ar fi văzut și o vedenie de îngeri, cari ziceau că El este viu.
24. Unii din cei ce erau cu noi, s’au dus la mormînt, și au găsit așa cum spuseseră femeile, dar pe El nu L-au văzut.“
25. Atunci Isus le-a zis: „O, nepricepuților și zăbavnici cu inima, cînd este vorba să credeți tot ce au spus proorocii!