Vechiul Testament

Noul Testament

Luca 17:1-12 Versiunea Dumitru Cornilescu (VDC)

1. Isus a zis ucenicilor Săi: „Este cu neputință să nu vină prilejuri de păcătuire; dar vai de acela prin care vin!

2. Ar fi mai de folos pentru el să i se lege o piatră de moară de gît, și să fie aruncat în mare, decît să facă pe unul din acești micuți să păcătuiască.

3. Luați seama la voi înșivă! Dacă fratele tău păcătuiește împotriva ta, mustră-l! Și dacă-i pare rău, iartă-l!

4. Și chiar dacă păcătuiește împotriva ta de șapte ori pe zi, și de șapte ori pe zi se întoarce la tine și zice: «Îmi pare rău!» – să-l ierți.

5. Apostolii au zis Domnului: „Mărește-ne credința!“

6. Și Domnul a zis: „Dacă ați avea credință cît un grăunte de muștar, ați zice dudului acestuia: «Desrădăcinează-te și sădește-te în mare», și v’ar asculta.

7. Cine dintre voi, dacă are un rob, care ară sau paște oile, îi va zice, cînd vine dela cîmp: „Vino îndată, și șezi la masă?“

8. Nu-i va zice mai degrabă: „Gătește-mi să mănînc, încinge-te, și slujește-mi pînă voi mînca și voi bea eu; după aceea, vei mînca și vei bea și tu?“

9. Va rămînea el îndatorat față de robul acela, pentrucă robul a făcut ce-i fusese poruncit? Nu cred.

10. Tot așa și voi, dupăce veți face tot ce vi s’a poruncit, să ziceți: „Sîntem niște robi netrebnici; am făcut ce eram datori să facem.“

11. Isus mergea spre Ierusalim, și a trecut printre Samaria și Galilea.

12. Pe cînd intra într’un sat, L-au întîmpinat zece leproși. Ei au stătut departe,

Citiți capitolul complet Luca 17