1. Isus a mai spus ucenicilor Săi: „Un om bogat avea un ispravnic, care a fost pîrît la el că-i risipește averea.
2. El l-a chemat, și i-a zis: «Ce aud eu vorbindu-se despre tine? Dă-ți socoteala de isprăvnicia ta, pentrucă nu mai poți fi ispravnic.»
3. Ispravnicul și-a zis: «Ce am să fac, dacă îmi ia stăpînul isprăvnicia? Să sap, nu pot; să cerșesc, mi-e rușine.
4. Știu ce am să fac, pentruca, atunci cînd voi fi scos din isprăvnicie, ei să mă primească în casele lor.»
5. A chemat pe fiecare din datornicii stăpînului său, și a zis celui dintîi: «Cît ești dator stăpînului meu?»
6. «O sută de măsuri de untdelemn», a răspuns el. Și i-a zis: «Ia-ți zapisul, și șezi degrabă de scrie cincizeci.»
7. Apoi a zis altuia: «Dar tu, cît ești dator?» «O sută de măsuri de grîu», a răspuns el. Și i-a zis: «Ia-ți zapisul, și scrie optzeci.»
8. Stăpînul lui a lăudat pe ispravnicul nedrept, pentrucă lucrase înțelepțește. Căci fiii veacului acestuia, față de semenii lor, sînt mai înțelepți decît fiii luminii.
9. Și Eu vă zic: Faceți-vă prieteni cu ajutorul bogățiilor nedrepte, pentruca atunci cînd veți muri, să vă primească în corturile vecinice.
10. Cine este credincios în cele mai mici lucruri, este credincios și în cele mari; și cine este nedrept în cele mai mici lucruri, este nedrept și în cele mari.
11. Deci, dacă n’ați fost credincioși în bogățiile (Grecește: Mamona.) nedrepte, cine vă va încredința adevăratele bogății?
12. Și dacă n’ați fost credincioși în lucrul altuia, cine vă va da ce este al vostru?
13. Nici o slugă nu poate sluji la doi stăpîni; căci sau va urî pe unul și va iubi pe celalt, sau va ținea numai la unul și va nesocoti pe celalt. Nu puteți sluji lui Dumnezeu și lui Mamona.“
14. Fariseii, cari erau iubitori de bani, ascultau și ei toate lucrurile acestea, și își băteau joc de El.
15. Isus le-a zis: „Voi căutați să vă arătați neprihăniți înaintea oamenilor, dar Dumnezeu vă cunoaște inimile; pentrucă ce este înălțat între oameni, este o urîciune înaintea lui Dumnezeu.
16. Legea și proorocii au ținut pînă la Ioan; de atunci încoace, Evanghelia Împărăției lui Dumnezeu se propovăduiește: și fiecare, ca să intre în ea, dă năvală.
17. Este mai lesne să treacă cerul și pămîntul decît să cadă o singură frîntură de slovă din Lege.
18. Oricine își lasă nevasta și ia pe alta de nevastă, preacurvește; și cine ia de nevastă pe cea lăsată de bărbatul ei, preacurvește.
19. „Era un om bogat, care se îmbrăca în porfiră și in supțire; și în fiecare zi ducea o viață plină de veselie și strălucire.
20. La ușa lui, zăcea un sărac, numit Lazăr, plin de bube.
21. Și dorea mult să se sature cu fărămiturile, cari cădeau de la masa bogatului; pînă și cînii veneau și-i lingeau bubele.
22. Cu vremea săracul a murit; și a fost dus de îngeri în sînul lui Avraam. A murit și bogatul, și l-au îngropat.
23. Pe cînd era el în Locuința morților, în chinuri, și-a ridicat ochii în sus, a văzut de departe pe Avraam, și pe Lazăr în sînul lui,
24. și a strigat: «Părinte Avraame, fie-ți milă de mine, și trimete pe Lazăr să-și moaie vîrful degetului în apă, și să-mi răcorească limba; căci grozav sînt chinuit în văpaia aceasta.»
25. «Fiule», i-a răspuns Avraam, «adu-ți aminte că, în viața ta, tu ți-ai luat lucrurile bune, și Lazăr și-a luat pe cele rele; acum aici, el este mîngîiat, iar tu ești chinuit.
26. Pe lîngă toate acestea, între noi și între voi este o prăpastie mare, așa ca cei ce ar avea să treacă de aici la voi, sau de acolo la noi, să nu poată.»
27. Bogatul a zis: «Rogu-te dar, părinte Avraame, să trimeți pe Lazăr în casa tatălui meu;
28. căci am cinci frați, și să le adeverească aceste lucruri, ca să nu vină și ei în acest loc de chin.»
29. Avraam a răspuns: «Au pe Moise și pe prooroci; să asculte de ei.»
30. «Nu, părinte Avraame», a zis el; «ci dacă se va duce la ei cineva din morți, se vor pocăi.»
31. Și Avraam i-a răspuns: «Dacă nu ascultă pe Moise și pe prooroci, nu vor crede nici chiar dacă ar învia cineva din morți.“